Administrația Volodimir Zelenski se confruntă cu probleme de personal pe front. În acest an, presa internațională a raportat cazuri în care armata ucraineană recruta bărbați direct de pe stradă, practică recunoscută de oficialii de la Kiev. Astfel, România și alte state din Uniunea Europeană au ajuns adăpostul pentru mulți cetățeni ucraineni, care au vrut să scape de înrolare.
De la începutul conflictului din estul Ucrainei, deci din data de 24 februarie 2022, până pe 31 octombrie 2024, polițiștii de frontieră au depistat, pe timpul derulării misiunilor de supraveghere a frontierei de stat, 22.187 de cetățeni ucraineni care au încercat să intre în România „fără a efectua formalitățile de control în punctele de frontieră, în zona de competență a inspectoratelor teritoriale ale poliției de frontieră", a transmis pentru Ziare.com, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
Poliția de Frontieră a explicat care este protocolul, în astfel de situații:
„În fiecare dintre cazuri, la momentul depistării, cetățenii ucraineni sunt supuși unui control corporal și, totodată, li se acordă ajutor medical de specialitate dacă situația o impune, fiind transportați la cele mai apropiate unități de primiri urgențe.
Ulterior, aceștia sunt conduși la sediul Poliției de Frontieră, unde sunt amprentați, verificați în bazele de date relevante naționale și europene și, în cele din urmă, predați către reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări, formațiunea teritorială", a transmis Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, la solicitarea Ziare.com.
Persoanele în cauză au solicitat o formă de protecție în România, protecție temporară sau azil, mai precizează Poliția de Frontieră.
Ucrainenii care fug de război și solicită protecție din partea statului român sunt în siguranță pe teritoriul țării noastre, susține Rodica Ciobanu, avocat din Suceava.
„În ipoteza în care acești cetățeni vin în România și solicită o formă de protecție, prin Inspectoratul General pentru Imigranți (IGI), ei trebuie să primească acea formă de protecție. Primesc protecție temporară, pentru un an de zile, având în vedere faptul că vin dintr-o țară aflată într-un conflict armat. Această protecție temporară s-a prelungit anual, pentru încă un an și se va prelungi cu câte un an de zile, mai departe, dacă războiul va mai dura. Practic, din martie 2025 ar trebuie să se reînnoiască", a declarat juristul, pentru Ziare.com.
Pentru a beneficia de protecție pe teritoriul României, migranții trebuie să ceară acest lucru.
„Eu nu am văzut vreun dosar penal în instanță pentru trecerea ilegală a frontierei. În cazul în care se întocmesc astfel de dosare, ele sunt clasate pentru că acești cetățeni, în general bărbați, beneficiază de această formă de protecție, temporară, în baza legii. Cei care cer protecție temporară, de la IGI, nu pot fi trimiși înapoi, pe front. La Rădăuți, de exemplu, este un centru, se poate solicita protecție temporară. Avem Legea 122/2006, Legea azilului. Sunt trei forme de protecție: refugiat, protecție subsidiară, protecție temporară - ei se încadrează la protecția temporară, pentru că se află în situația unui război.
Ei, dacă cer formă de protecție, în baza Legii azilului, trebuie duși obligatoriu la Rădăuți, pentru a face această cerere. Dacă nu cer și nici autoritățile române nu-i întreabă, pot fi returnați în țara de origine. Totodată, eu nu am auzit de vreun caz în care să se fi cerut formă de protecție și să fi fost refuzat", a mai precizat avocata.
Potrivit datelor oficiale, cetățenii ucraineni care încercau să treacă ilegal granița au fost depistați în 13 puncte de trecere: Brodina, Darabani, Dorohoi, Negrești Oaș, Poienile de sub Munte, Sarasău, Sighetul Marmației, Siret, Tarna Mare, Valea Vișeului, Vicovu de Sus, Frontieră Suceava.
Cei mai mulți cetățeni care au vrut să treacă ilegal granița au fost consemnați la: Poienile de sub Munte (3.082), Sighetul Marmației (2.748), Brodina (2.497), Sarasău (2.149), Vicovu de Sus (2.051). Cei mai puțini, la Darabani (582), Siret (583) și Negrești Oaș (787).
Vama de la Siret se află la doar 43 de kilometri de Cernăuți. Acolo se află o mare comunitate de români. Teritoriul din Bucovina de Nord a fost parte a Regatului României în perioada 1918-1940. Apoi, a urmat ocupația sovietică. De-a lungul timpului, teritoriul a fost ocupat și de Austro-Ungaria, de Imperiul Austriac, respectiv de Imperiul Habsburgic.
În perioada sovietică, românii din Cernăuți, precum restul românilor din URSS, au fost persecutați, fiind supuși unui proces de „rusificare”. Amintim și un episod sângeros al istoriei, Masacrul de la Fântâna Albă. În 1941, între 2.000 și 4.000 de români care încercau să treacă granița, pentru a se refugia în România, au fost uciși de trupele sovietice.
Administrația Volodimir Zelenski se confruntă cu probleme de personal pe front, așa că, în 2024, presa internațională a raportat cazuri în care armata ucraineană recrutează bărbați direct de pe stradă, practică recunoscută de oficialii de la Kiev.
Numeroase imagini video de amator cu bărbaţi ucraineni luaţi cu forţa de pe stradă sau de la domiciliu, de ofiţerii de recrutare, au fost postate în social media. Zelenski a demis anul trecut mai mulți comandanți implicați în sistemul prin care bărbați încorporabili erau încurajați la sustragere. De asemenea, președintele de la Kiev a crescut pedepsele pentru cei care se sustrag încorporării și a redus vârsta minimă de mobilizare de la 27, la 25 de ani.
Mulți ucraineni au decedat pe front, alții au apucat să fugă din țară, încă de la declanșarea conflictului. Totodată, economia Ucrainei trebuie să funcționeze, așa că cei din domeniile cruciale de activitate continuă să-și exercite profesia.
Însă, o bună parte a celor rămași în Ucraina nu pot scăpa de înrolare, pentru că ori nu pot părăsi țara din cauza restricțiilor impuse la graniță, de Administrația Zelenski, ori sunt dependenți de teritoriul natal din punct de vedere economic.
În cursul acestui an, Sky News a prezentat imagini cu ucraineni care au fost prinși în timp ce încercau să fugă în România.