Ce spune legea din România despre starea de război. Cine este recrutat, cine nu e încorporat. Avertismentul unui analist militar

În februarie 2024 s-au împlinit doi ani de la invazia Rusiei, în estul Ucrainei. Armata rusă continuă să-și consolideze poziția pe teritoriile ocupate de aproximativ doi ani, în timp ce trupele lui Zelenski, ajutate de armele și muniția din vest, continuă să lanseze „atacuri-surpriză". Conflictul încă pare departe de final, iar extinderea războiului încă nu este o temă dispărută de pe agenda publică.

În ultimele luni au circulat informații false despre introducerea „stagiului militar obligatoriu". Executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, potrivit Legii 395/2005.

Pentru încorporarea obligatorie există prevederi legale, dar strict în cazul stării de război, potrivit Legii nr. 446/2006.

Pe lângă cadrele militare active, voluntari, cadrele militare în rezervă, în cazul unei situații extreme, deci de război, sunt recrutați și cetățenii români, bărbați, apți, cu vârste de 20-35 de ani. Codul penal prevede sancțiuni pentru cei care vor să se sustragă. „Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani", potrivit art. 435 din Codul penal. De asemenea, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani".

Potrivit legii, „recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea selecţiei şi stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea şi trimiterea cetăţenilor români, bărbaţi, la unităţile militare, la datele şi în funcţie de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen".

Ce se întâmplă în cazul stării de război, potrivit legii

Sunt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani. Limita maximă de vârstă până la care cetăţenii români, bărbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani. La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit Legii nr. 446/2006.

Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare sunt obligaţi să se prezinte la centrele militare pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori reşedinţa, în termen de două luni de la împlinirea vârstei de 20 de ani.

Cine nu va fi încorporat, în cazul stării de război

Potrivit legii, nu îndeplinesc serviciul militar şi sunt scoşi din categoria cetăţenilor încorporabili:

- cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical;

- personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani;

- persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum şi cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală.

De asemenea, recruţii care sunt întreţinători unici de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sunt scutiţi de serviciul militar dacă îndeplinesc condiții precum:

- soţia recrutului este bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate;

- recrutul are unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia acestuia a decedat;

- părinţii recrutului au împlinit vârsta standard de pensionare;

- ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă;

- părintele în viaţă îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la precedentele două alineate.

- în caz de calamităţi naturale, la cerere.

În plus, sunt scutiţi de serviciul militar şi recruţii care sunt unici susţinători ai surorilor şi fraţilor invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreţinerea lor.

Se consideră unic susţinător al părinţilor ori al surorilor sau al fraţilor minori recrutul care:

- nu mai are alţi fraţi sau surori majori, apţi de muncă;

- mai are fraţi ori surori, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la instituţiile militare de învăţământ, îndeplinesc serviciul militar în termen, sunt elevi la şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri activi ori sunt invalizi de gradul I sau II;

- mai are fraţi sau surori majori, apţi de muncă, dar aceştia execută o pedeapsă privativă de libertate.

Potrivit legii, „prin contribuţie efectivă se înţelege participarea permanentă a recrutului la întreţinerea părinţilor, surorilor şi fraţilor minori cu o parte însemnată din veniturile lui, precum şi la îngrijirea acestora, în cazul când prezenţa recrutului este absolut necesară".

Cine beneficiază de amânarea încorporării, în cazul stării de război

De asemenea, se poate acorda și amânarea încorporării, în următoarele cazuri:

- recruţilor găsiţi la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical stabilit potrivit reglementărilor în vigoare;

- elevilor liceelor de la învăţământul de zi şi seral, ai şcolilor postliceale ori echivalente acestora, până la absolvirea studiilor. Pierd dreptul de amânare de la încorporare elevii exmatriculaţi pe o durată mai mare de un an, precum şi cei care repetă anul sau clasa mai mult de un an, din motive imputabile acestora;

- celor care au greutăţi familiale deosebite şi care se încadrează în următoarele situaţii: părinţii au mai mulţi copii, dintre care cel puţin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este încorporat; părinţii îndeplinesc condiţiile de vârstă pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un copil major, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, care are cel puţin 2 copii minori şi nu poate contribui la întreţinerea părinţilor; unul dintre părinţi a decedat, iar cel în viaţă are în întreţinere cel puţin 2 copii minori; recrutul nu are părinţi, a fost crescut de bunici sau de altă persoană, până la vârsta de 14 ani, nu a fost adoptat, locuieşte cu cei care l-au crescut, aceştia sunt bolnavi şi se încadrează în gradul I sau II de invaliditate ori au vârsta prevăzută la art. 32 lit. c) - vârsta standard de pensionare sau recrutul are cel puţin 2 copii minori în vârstă de până la 7 ani. Pentru cazurile prevăzute anterior, venitul mediu lunar al celor care au nevoie de întreţinere să nu fie mai mare decât cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limită de vârstă, prevăzut de dispoziţiile legale;

- recruţilor care sunt unici susţinători ai surorilor sau fraţilor minori, până la majoratul unuia dintre ei.

Cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ, ce presupune activitate în instituții precum spitale și infirmerii, pe timp de război.

Colonelul Ion Petrescu: „Riposta armată nu va fi doar a Forțelor Terestre Române, ci și a Forțelor Aeriene, a Forțelor Navale și a Forțelor pentru Operațiuni Speciale"

În ciuda valului de fake news care a circulat în ultimii ani în spațiul online, referitor la iminența declanșării celui de-Al Treilea Război Mondial sau la posibilitatea declanșării unui război nuclear, scenariile apocaliptice sunt departe de a se realiza, avertizează colonelul Ion Petrescu. Totuși, în cazul unui atac al forțelor ruse, MApN ar putea răspunde ferm, până la mobilizarea aliaților, din cadrul NATO.

„Vecinătatea României cu Ucraina explică fragilitatea opiniilor celor care cad pradă propagandei rusești, în țara noastră.

Datul cu părerea a devenit un sport național. În termeni pragmatici, pe baza unui scenariu ipotetic, țara noastră ar putea fi ținta unei operațiuni menite a realiza surprinderea strategică. Cu mențiunea că riposta armată nu va fi doar a Forțelor Terestre Române, ci și a Forțelor Aeriene și a Forțelor Navale - ce vor fi public onorate cu manifestările organizate pe 15 august, pe litoralul românesc, dar și a Forțelor pentru Operațiuni Speciale", a precizat Petrescu, pentru Ziare.com.

Armata Română nu trebuie subestimată, avertizează expertul militar.

„Anual, 227.089 de tineri și tinere împlinesc vârsta posibilei încorporări în organismul militar românesc, care are în prezent 72.000 de apărători ai Tricolorului, care pot fi sprijiniți de 55.000 de rezerviști, cu experiență militară, încă viguroși. România are capacitatea demografică de a apela la voința a 11.077.504 de cetățeni cu vârsta cuprinsă între 18 și 49, disponibili pentru serviciul militar, în țară și peste hotare. Respectiv, aproximativ de 22 ori mai mult decât de efectivul probabil al unei forțe de invazie.

Defetiști au fost și vor mai fi, dar dincolo de prevederile unei legi cu efect nu numai pe teritoriul național, va acționa și efectul de bumerang al generației tinere, a cărei voință nu trebuie subestimată sau ignorată nicio clipă, doar este vorba de viața lor în viitor.

În 1968, armata sovietică era pe punctul de a invada în vara acelui an România. La Statul Major rus s-a făcut estimarea că ar fi fost nevoie de o forță de invazie de 120.000 de militari, dar în prima săptămână, românii ar fi lichidat fizic, printr-o rezistență acerbă 10.000 dintre ei. Și s-a renunțat la invazie...", a mai comentat analistul militar.

Noi fragmente de dronă rusească găsite pe teritoriul României. MApN caută și la Caraorman

O dronă rusească a fost văzută intrând duminică dimineața, 8 septembrie, în spațiul aerian al României, după ora 2, anunța la momentul respectiv, într-un comunicat, Ministerul...

Noile tancuri rusești, acoperite de covorașe de cauciuc pentru a le apăra de dronele kamikaze ucrainene VIDEO

Covorașele de cauciuc reprezintă cea mai recentă soluție găsită de ruși pentru a-și proteja tancurile de atacurilor dronelor de pe câmpul de luptă din Ucraina. Postul de televiziune al...