Războiul declanșat de Putin în Ucraina acum 9 luni a bulversat lumea, piețele energetice internaționale și a determinat reașezarea forțelor geopolitice globale.
Astfel, Owen Matthews dezvăluie, într-o carte recent publicată, victoria Chinei din războiul din Ucraina. Acest lucru ar fi fost posibil în urma unui acord secret între Statele Unite și Beijing, din spatele ușilor închise, în care Xi a acceptat neescaladarea conflictului prin nefurnizarea de arme Rusiei, în schimbul înfloririi comerțului cu SUA și UE, fără sancțiuni.
Fără îndoială, liderii Europei nu și-au dorit să vadă tancuri chineze care mărșăluiesc pe străzile din Berlin, Bruxelles, Londra și Paris, consfințind Partidul Comunist chinez ca un arbitru al securității bătrânului continent, se arată într-o analiză a Centrului de analize politice europene CEPA de la Washington.
Dar conform lui Owen Matthews, un expert veteran în probleme rusești, este exact ceea ce s-a întâmplat. În recenta sa carte ”Overreach”, autorul vorbește în mod profund de războiul lui Putin din Ucraina.
Spre deosebire de alte relatări, cercetările lui Matthews includ raportări aprofundate din interiorul structurilor de putere ruse. El descrie cu pricepere viziunea paranoică și nihilistă a Kremlinului, suferința pe care a dezlănțuit-o și perspectivele încă mai sumbre care ne așteaptă.
Dar la jumătatea cărții, îngropată acolo, apare o primă informație, care acum câștigă o atenție din ce în ce mai mare, despre un acord din spatele ușilor închise între SUA și China pentru a nu „escala” conflictul din Ucraina.
Se pare că administrația americană a blocat încercarea Poloniei de a trimite în Ucraina avioane de război vechi MiG-29. În schimb, China a fost de acord să nu furnizeze Rusiei echipamentul de care avea nevoie disperată. De asemenea, aparent, a avertizat cu severitate Kremlinul împotriva escaladării nucleare.
Nemulțumirea chineză față de imprudența Kremlinului este palpabilă, nemaiținând cont de presupusul parteneriat chinezo-rus „fără limite”. Mașina de război a lui Vladimir Putin s-a chinuit să găsească cipurile, dronele, camioanele și obuzele de care are nevoie. China ar fi putut să le aprovizioneze din abundență, dar nu a făcut-o.
China s-a folosit de pârghia SUA pentru a-și spori comerțul cu UE și America
Dar și alți factori sunt în joc. După cum notează Matthews, China contează mult mai mult pentru Rusia decât invers. Comerțul chinez cu Uniunea Europeană și Statele Unite este de 1,5 trilioane de dolari anual (1.500 de miliarde de dolari), iar cu Rusia este doar o cincisprezecime (15%) din aceasta.
De departe, cel mai mare factor care a influențat calculele chineze a fost nevoia de a preveni o presiune și mai mare asupra legăturilor sale economice cu Occidentul – și în special de a evita sancțiunile.
Lovitură dură pentru regimul lui Putin: Un gigant tehnologic rus pleacă din Rusia
Cu siguranță se potrivește ca Partidul Comunist chinez să fie văzut ca un actor responsabil în securitatea globală: în cuvintele sursei lui Matthews, poziționându-se drept „ultima noastră speranță pentru pace în această lume”. O astfel de postură contrastează puternic cu zgomotul său de ”zăngănit de săbii” asupra Taiwanului, fortificarea stâncilor și recifelor din Marea Chinei de Sud și răspunsul său subțire la criticile din exterior.
Rezultatul pe termen lung este de a face China, pentru prima dată, să arate mai degrabă un contributor la securitatea europeană decât o amenințare la adresa acesteia. Mesajul, spus grosolan, este că, dacă vrei să oprești războiul din Ucraina, trebuie să fii drăguț cu Beijingul.
După ce i s-a dat această pârghie de fabricație americană, China cu siguranță o va folosi. SUA, cu toate puterile sale militare, au dat prioritate evitării escaladării într-un conflict, mai degrabă decât valorile sau victoria.