Statul vrea să afle de la români cum au fost ei afectați de cei peste doi ani de pandemie de COVID-19. Astfel, una dintre întrebările din formularele de recensământ se referă la acest subiect.
Țara noastră ar trebui să transmită rezultatele acestui recensământ către Comisia Europeană până la data de 31 decembrie 2022.
Românii sunt întrebați, în cadrul primului recensământ online din istoria recensămintelor din România, în ce măsură au fost afectați de pandemie, având 5 variante de răspuns: 1. Deloc; 2. În mică măsură; 3. Oarecum; 4. În mare măsură și 5. Foarte mult.
La această întrebare trebuie să răspundă doar persoanele care aveau vârsta de 15 ani și peste la ora "0" din 1 decembrie 2021.
Sociologul Mircea Kivu a explicat pentru Ziare.com de ce au ales cei care au întocmit formularul să introducă această întrebare.
”Este decizia comisiei care coordonează recensământul să obțină și un minim de informații despre impactul pandemiei. Ceea ce este o decizie corectă, zic eu. Problema este că printr-o singură întrebare este greu să obții niște informații relevante. Aici ar fi trebuit puse mai multe întrebări.
Pe de altă parte, costul introducerii în chestionarul de recensământ a uneia sau mai multor întrebări este imens. În plus, dacă se lungește prea mult chestionarul există riscul descurajării respondenților. Iar atunci s-a ales varianta de mijloc în care să pună numai o întrebare”, a explicat sociologul.
Expertul este de părere că din această întrebare nu se pot obține prea multe date concrete depre pandemie însă vor fi indicatori privind percepția populației despre acest fapt.
”Sigur, nu se vor obține informații foarte relevante. Dar se vor putea face, totuși, niște corelații cu alți indicatori. Se va putea vedea care sunt categoriile sociale care au resimțit cel mai mult efectele pandemiei, care sunt zonele geografice afectate și așa mai departe.
Întrebarea, nu știu dacă este cea mai potrivită, este una dintre întrebările posibile. Este, până la urmă o întrebare de autoevaluare. Nu se obține un răspuns obiectiv ci se obține percepția asupra impactului pandemiei.
Nu vom afla efectiv cât de mult au fost afectați românii de pandemie ci cât de mult consideră ei că au fost afectați. Însă nu vom ști exact la ce se vor gândi ei când vor răspunde că au fost afectați de pandemie ”foarte mult”. Acest lucru poate să însemne că a murit cineva apropiat sau au renunțat la o excursie în Italia”, a mai spus sociologul Mircea Kivu.
Recensământul din acest an are trei etape. Începe prin preluarea datelor din surse administrative şi popularea bazei de date a RPL2021. Această etapă se încheie la 13 martie 2022, se arată în Hotărârea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2021 din 4 noiembrie 2020 şi OUG 39/2021.
Autorecenzarea prin metoda CAWI (on-line) este a doua etapă, care loc în intervalul 14 martie - 15 mai 2022.
Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă, cu ajutorul tabletelor, pentru acele persoane/clădiri/locuinţe, pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line, se va desfăşura în perioada 16 mai - 17 iulie 2022, în cea de-a treia etapă.