Inflația se afla la niveluri istorice în lume încă înainte de declanșarea războiului din Ucraina, din cauza exploziei prețurilor din zona energie și combustibili și a politicilor financiare de susținere a economiilor și populației în timpul pandemiei de coronavirus, așa-zișii bani din elicopter.
Războiul nu a făcut decât să se amplifice efectele negative rămase în urma pandemiei, prelungirea perioadelor de întrerupere a lanțurilor de aprovizionare, penuria și o nouă explozie a prețurilor pentru gaze naturale, petrol și combustibilii, pe fondul restricțiilor internaționale impuse Federației Ruse.
Pericolul unui șoc din partea cererii
Astfel, prețurile pentru cele mai importante produse, atât pentru populație, cât și pentru activitatea economică, cum ar fi alimentele, combustibilii, metalele, materialele plastice și îngrășămintele chimice pentru agricultură au ajuns la niveluri pe care din în ce mai puțini își permit să le plătească.
Prin urmare, există pericolul real al unui șoc din partea cererii asupra economiei globale, adică exact ce au încercat să evite măsurile de sprijinire a populației prin ”banii din elicopter” acordați în timpul pandemiei, scrie Bloomberg.
Prețurile prohibitive îi mai pe tot mai mulți consumatori să fie tot mai atenți pe ce cheltuie banii, să reducă costurile ne-esențiale, să își modifice obiceiurile de consum și să fie tot mai strânși la pungă, fenomen ce ar putea aduce o revenire în recesiune pentru multe din economiile care nu și-au revenit încă pe deplin de pe urmă căderii consemnate în pandemie.
Este cazul mai ales al economiilor ce se bazează pe consumul populației ca principalul motor de creștere, cum este și situația României.
Clasa medie nu scapă de probleme
Fenomenul se petrece atât la scară macro, cât și micro: nivelul prețurilor gazelor naturale îi fac pe mulți operatori economici din toată lumea să își reducă sau chiar oprească activitatea, companiile de transport sunt grav afectate de prețul combustibililor, ceea ce pune noi presiuni pe lanțul de aprovizionare.
De cealaltă parte, consumatorii persoane fizice folosesc din ce în ce mai puțin automobilele personale, merg din ce în ce mai rar la restaurante (care abia începeau să respire după restricțiile din pandemie), cumpără alimente tot mai ieftine și de proastă calitate, în încercarea de a-și reduce cheltuielile.
Nici clasa medie din țările dezvoltate nu este ferită de presiunile uriașe aduse ce costurile cu energia, combustibilii și alimentele, ceea ce poate aduce o schimbare radicală în obiceiurile de consum: mai puține vacanțe internaționale, mai puține gadgeturi scumpe achiziționate, mai puține ieșiri în oraș.
Unii specialiști în economie opinează că toate aceste indicii arată că economia globală va intra în recesiune în 2022, spre deosebire de estimările oficiale care, deși admit un avans economic diminuat, vorbesc totuși despre o creștere, potrivit sursei citate.
Cel mai acut pericol, în Europa
Directorul Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat recent că există risc de recesiune în multe din economiile lumii, menționând că, deși mai puțin de prognoza inițială de 4,4%, economia globală va înregistra o creștere în 2022.
Pericolul este mai acut în Europa, unde prețul facturilor de energie a fost scăpat de sub control, din cauza dependenței de gazul rusesc, iar nivelul de trai al populației din multe țări europene a ajuns la limite minime nemaiîntâlnite de zeci de ani.
Astfel, prețurile la gaze naturale sunt de șase ori mai mari decât în urmă cu un an, iar la electricitate de aproape cinci ori mai mari.
Marea Britanie și-a redus stimarea privind creșterea economică în 2022 de la 6% la 3,8%, iar în Uniunea Europeană creșterea inițială de peste 4% este acum privită mai degrabă în jurul procentului de 2%.
Si nu este o gluma , daca razboiul mai dureaza fara a se... Vezi tot
putina demnitate , capu' sus .... Vezi tot