Veste proastă de la FMI: Jumătate dintre țările UE vor intra în recesiune în 2023

Jumătate dintre țările Uniunii Europene vor intra în recesiune în 2023, a declarat miercuri, 30 noiembrie, președinta Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorghieva, într-o conferință de presă suţinută la Berlin împreună cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președinții principalelor instituții economice internaționale, potrivit Reuters.

"Jumătate din Uniunea Europeană va intra în recesiune anul viitor", a spus șefa FMI.

Potrivit Kristalinei Gheorghieva, primele semnale ale recesiunii vor fi deja vizibile din al patrulea trimestru al anului în curs, confirmând previziunile privind încetinirea creșterii economice mondiale pentru al treilea an consecutiv.

Înrăutăţirea crizei energetice în Europa va afecta semnificativ creşterea economiei şi va stimula majorarea inflaţiei, o perioadă îndelungată de inflaţie ridicată putând determina majorări de dobânzi mai mari decât se previziona şi înăspriri suplimentare ale condiţiilor financiare globale. Aceste evoluţii "sporesc riscurile unei crize a datoriilor suverane în economiile vulnerabile", atrage atenţia FMI.

Liderii Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au avertizat asupra impactului negativ al deglobalizării asupra economiei globale, susținând în schimb mișcări inteligente de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că globalizarea se confruntă cu cea mai mare provocare de la al Doilea Război Mondial, ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a războiului Rusiei din Ucraina.

Directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, vorbind la aceeași conferință de presă, a menționat o estimare a Organizației potrivit căreia împărțirea economiei globale în două blocuri comerciale ar reduce Produsul Intern Brut global cu 5% pe termen lung.

„Retragerea din comerț, protecționismul va face mai dificilă – nu mai ușoară – rezolvarea problemelor pe care le avem acum”, a spus Okonjo-Iweala. „Protecționismul, decuplarea, fragmentarea sunt foarte perturbatoare și vor fi foarte costisitoare”.

Atât Okonjo-Iweala, cât și Georgieva au spus că impactul deglobalizării și al fragmentării va lovi cel mai puternic țările în curs de dezvoltare și piețele emergente. Impactul asupra produsului intern brut (PIB) în aceste țări ar fi de două cifre, a spus șeful OMC.

Okonjo-Iweala a cerut măsuri de deconcentrare a producției într-un mod inteligent și a avertizat să nu se mizeze prea mult pe „prieten-shoring”.

"Cine este un prieten? Un prieten de azi ar putea deveni foarte neprietenos mâine", a spus ea.

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

România, al treilea mare producător de petrol din UE. Țările care o întrec

Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), conform datelor...