România marchează un exemplu istoric pentru Europa. Strategia țării noastre, considerată studiu de caz pentru vecinii din UE

În primele 14 luni de funcționare, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România a demonstrat un impact colosal față de locul ocupat la nivel european de țara noastră la nivelul colectării și reciclării ambalajelor, accelerând tranziția către un mediu mai curat, o cultură a reciclării tot mai bine conturată și un angajament sporit față de sustenabilitate. Lansat în noiembrie 2023, SGR-ul a depășit așteptările, sistemul de la noi fiind considerat de ONG-ul olandez International Solid Waste Association (ISWA) drept unul care ar putea fi considerat un exemplu de urmat pentru țările care nu au încă un astfel de program și se află departe de a se apropia de țintele verzi ale UE.

Cercetătorii ISWA au amintit într-o analiză recentă că aproape toți românii sunt familiarizați cu mecanismul: 98% dintre cetățeni știu de existența SGR, iar 90% au returnat cel puțin o dată ambalaje în cadrul sistemului. Mai mult decât atât, șase din zece persoane participă activ, demonstrând o schimbare vizibilă în comportamentul consumatorilor față de reciclare.

Impactul acestui sistem asupra mediului și economiei este deja considerabil, susține ISWA. În primul an de funcționare, SGR-ul a reușit să colecteze peste 3,5 miliarde de ambalaje de băuturi, prevenind astfel ca aproximativ 230.000 de tone de materiale să ajungă în gropile de gunoi și redirecționându-le către fluxurile de reciclare. Această eficiență a fost susținută de dezvoltarea unei infrastructuri dedicate, cu șapte centre specializate de numărare și sortare.

Pe lângă beneficiile ecologice, sistemul a generat și un impact economic pozitiv. În primele 14 luni, au fost create peste 800 de locuri de muncă în sectorul economiei verzi, contribuind la stabilitatea comunităților locale. Totodată, România a reușit să atingă o rată impresionantă de returnare a ambalajelor de 84% până în octombrie 2024, depășind performanțele multor sisteme similare din Europa, punctează ONG-ul din Țările de Jos.

Totodată, un alt aspect remarcabil este rețeaua extinsă de puncte de returnare. Dacă toți comercianții de băuturi ar fi integrați în sistem, România ar avea cea mai mare densitate a punctelor de colectare din Europa—un punct de returnare la fiecare 220 de locuitori, mult peste media de 1.000-3.000 de persoane per punct întâlnită în alte țări cu sisteme similare bine stabilite.

Iar un element-cheie al succesului SGR este infrastructura IT avansată care asigură funcționarea eficientă a întregului sistem. „SGR-ul României este cel mai extins sistem de acest tip din lume, având până la 90.000 de actori implicați”, a declarat, potrivit sursei citate, Martin Basila, CEO al Sensoneo, compania IT care a ajutat la dezvoltatea infrastructurii digitale a RetuRO, organizația responsabilă de administrarea sistemului.

„Prin implicarea consumatorilor, comercianților, producătorilor și liderilor din industrie, SGR-ul României nu este doar un proiect de mediu, ci și un exemplu de bune practici pentru gestionarea sustenabilă a deșeurilor. Pe măsură ce sistemul evoluează, experiența acumulată poate oferi lecții valoroase altor țări care doresc să implementeze sau să îmbunătățească propriile modele de economie circulară. Angajamentul României față de reciclare nu doar că setează un precedent la nivel național, dar poziționează țara ca un lider european în materie de sustenabilitate. Lecțiile învățate aici ar putea inspira alte state să adopte sisteme similare, transformând garanția-returnarea într-un pilon esențial al luptei globale împotriva risipei”, susține International Solid Waste Association

Ce planuri au autoritățile pentru integrarea și mai bună a SGR în mediul economic și în societate în perioada următoare

Amintim, în acest context că, începând cu 30 decembrie 2024, Sistemul de Garanție-Returnare a fost supus unor schimbări legislative importante odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență 154/2024. Una dintre cele mai relevante schimbări în acest sens este eliminarea obligației producătorilor de a plăti contribuția de 2 lei/kg pentru nerealizarea obiectivelor de valorificare a ambalajelor, în anumite condiții și prelungirea termenelor.

Această măsură a fost bine primită, se pare, de reprezentanții industriei, care au subliniat că modificarea va reduce presiunea financiară asupra operatorilor economici și va limita impactul asupra prețurilor produselor. „Decizia de anulare a plății contribuției de 2 lei de către producători pentru nerealizarea obiectivelor de valorificare este una binevenită, întrucât pune mai puțină presiune pe costuri și, astfel, avem un impact mai mic asupra prețului final al produselor”, a declarat Daniela Dobre, CEO Green Environment Support, citată de Adevărul la începutul lunii februarie.

În plus, administratorul SGR, RetuRO, trebuie să prezinte un plan de investiții pentru perioada 2025-2029, cu un buget anual minim de 70 de milioane de lei. În 2024, compania a investit 60 de milioane de euro exclusiv în dezvoltarea infrastructurii, stabilind o rețea de șapte centre operaționale de numărare și sortare a ambalajelor, arată sursa citată.

O altă modificare esențială este schimbarea modalității de colectare a contribuției de 2 lei/kg pentru ambalajele nereciclate. Dacă anterior această sumă era achitată direct către Fondul pentru Mediu de către operatorii economici, acum va fi colectată prin intermediul administratorului SGR, care va declara semestrial către Administrația Fondului pentru Mediu cantitățile de ambalaje gestionate.

În ceea ce privește operatorii economici care nu au raportat cantitățile de ambalaje primare nereutilizabile în SGR începând cu 1 ianuarie 2024, aceștia vor fi obligați să achite contribuția de 2 lei/kg către administratorul Fondului pentru Mediu. Guvernul României a adoptat și o prelungire a termenului pentru comercializarea produselor care nu fac parte din sistemul de garanție-returnare. Inițial, aceste produse urmau să fie retrase de pe piață la 31 decembrie 2024, însă noua reglementare extinde termenul până la 30 iunie 2025, oferindu-le astfel producătorilor și comercianților un răgaz suplimentar pentru a-și lichida stocurile.

Actul normativ impune și restricții mai stricte asupra comercianților. Mai exact, aceștia nu mai au voie să vândă produse ambalate cu simbolul SGR provenite de la producători care nu sunt înregistrați în platforma RetuRO, nu au contracte valide cu administratorul SGR sau nu sunt distribuitori autorizați. În plus, comercianții trebuie să se asigure că toate produsele vândute sunt etichetate corespunzător și sunt înregistrate în sistemul SGR.

În cele din urmă, toate veniturile obținute de administratorul SGR – inclusiv cele din vânzarea materialelor reciclate, taxele de administrare sau garanțiile nerevendicate – trebuie să fie direcționate exclusiv către îmbunătățirea și susținerea sistemului de garanție-returnare. De asemenea, RetuRO trebuie să asigure că materialele reciclate sunt vândute pe piața din România, conform reglementărilor din legislația privind Fondul pentru Mediu.

Autoritățile luptă, prin aceste ultime modificări, nu doar să eficientizeze în continuare gradul de colectare al deșeurilor din ambalaje, dar și să crească îmbunătățească cât mai mult procentele totale raportate de țara noastră. În 2025, obiectivul de colectare a ambalajelor SGR va crește de la 65% la 85%, ceea ce, dus la bun sfârșit, va fi o performanță reală a țării noastre, mai ales comparativ cu unii vecini „înstăriți” din UE.

România, în rândul țărilor foarte bine cotate la nivelul colectării și reciclării ambalajelor. Ce state au rămas cu mult în urmă

Sistemul de garanție-returnare nu a fost nicidecum o invenție „românească”, noi peluând practica de la țări europene care au o tradiție în acest sens și au obținut rezultate formidabile de câteva decenii deja. Diferența marcantă pentru țara noastră este dată mai ales de viteza cu care românii s-au conformat ideii de „recompensare” a conformării la noile reguli.

Germania, de exemplu, a introdus SGR în 2003, devenind prima țară europeană majoră care a adoptat un astfel de sistem. Inspirat de modelele nordice, sistemul german acoperă ambalaje din sticlă, metal și plastic, și a atins rate de colectare de peste 90%. Înainte de germani, în Suedia, sistemul de garanție-returnare funcționa din 1984, iar în Islanda din 1989. Ambele țări au înregistrat rate de colectare între 87% și 96%. Finlanda a implementat SGR în 1996 pentru doze, extinzând ulterior sistemul și la ambalajele din plastic și sticlă. Conform datelor UNESDA, rata de colectare a ambalajelor din plastic în Finlanda a ajuns la 92%, iar în Norvegia, care a implementat un system similar în 1999, rata de colectare este de aproape 100%.

Lituania este un alt caz de succes, aceștia implementând SGR în 2016 și a înregistrând rapid rezultate remarcabile. În primii trei ani, rata de colectare a ambalajelor a crescut de la 34% la 92%, iar Slovacia a introdus SGR cu un an înaintea noastră, depășind, în primul an ținta de colectare de 60%. Slovacia a introdus SGR în ianuarie 2022 pentru ambalaje PET și doze metalice. În primul an, ținta de colectare de 60% a fost depășită, atingându-se un procent de 71%. În al doilea an de funcționare, rata de colectare a crescut la 92%, comparativ cu o țintă stabilită la 80%.

Totuși, nu toate economiile bine cotate din UE au aceeași aplecare asupra mediului. România este în companie bună printre exemplele de mai sus, însă în țări ca Spania, de exemplu, datele din 2023 arată că doar 41,3% dintre sticlele de plastic de unică folosință sunt colectate separat pentru reciclare, mult sub obiectivul de 70% stabilit pentru anul respectiv. Franța nu are deloc un astfel de system, iar Italia se numără printre cele nouă state membre ale UE care sunt pe cale să îndeplinească abia obiectivul de 55% privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipal.

Totodată, în ceea ce privește Europa Centrală și de Est, Bulgaria, Grecia și Polonia sunt pe cale să nu își atingă nici de departe obiectivele pentru 2025 privind reciclarea deșeurilor municipale și a deșeurilor de ambalaje.

Putin primește o veste groaznică din țară: Rusia este în pragul colapsului, două fenomene se răspândesc

Liderul de la Kremlin trage de timp cât poate de mult și nu acceptă armistițiul propus de Trump și Statele Unite pentru terminarea războiului din Ucraina. Însă acum, Putin primește o veste...

Samsung pregătește lansarea noilor Galaxy Tab S10 FE! Prețuri și specificații dezvăluite înainte de anunțul oficial

Samsung se pregătește să adauge noi modele în gama sa de tablete, iar Galaxy Tab S10 FE și Galaxy Tab S10 FE+ sunt aproape gata de lansare. Informațiile apărute pe surse sugerează că...