Guvernul Dancila preia fraiele referendumului lui Dragnea. Ce urmeaza si care e drumul spre victorie

Curtea Constitutionala a dat, luni, unda verde referendumului pentru familia traditionala, iar Guvernul Dancila a anuntat ca se va reuni intr-o sedinta de urgenta pentru a stabili calendarul de activitati.

Sedinta fusese programata pentru luni la ora 16, dar a fost amanata pentru marti, la o ora care urma sa fie anuntata ulterior. Pana la ora 15:30 nu a mai venit nicio informatie de la Palatul Victoria, insa conform unor surse sedinta ar urma sa inceapa la ora 17:30.

Ziare.com a solicitat Autoritatii Electorale Permanente mai multe informatii si precizari importante cu privire la pasii care urmeaza a fi facuti pentru desfasurarea referendumului si revizuirea Constitutiei.

Rolul decisiv ii revine Guvernului

Procedura ulterioara adoptarii proiectului in Parlament este reglementata de dispozitiile art. 6 alin (4) din Legea nr. 3/2000, care prevede urmatoarele:

"Daca Curtea Constitutionala constata ca initiativa legislativa de revizuire nu depaseste limitele revizuirii, proiectul legii constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, impreuna cu decizia Curtii Constitutionale.

Cetatenii Romaniei sunt chemati sa isi exprime vointa prin vot in cadrul referendumului national cu privire la revizuirea Constitutiei, in ultima duminica a perioadei de 30 de zile prevazuta la art. 151 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, calculata de la data adoptarii de catre Parlament a proiectului legii constitutionale, Guvernul avand obligatia de a aduce la cunostinta publica, de indata, prin mijloace de comunicare in masa, textul acestuia si data referendumului national".

Potrivit art.48 al aceleiasi legi, "masurile tehnico-organizatorice privitoare la referendumul national se stabilesc de Guvernul Romaniei in termen de 10 zile de la data la care a fost anuntat referendumul", a precizat AEP.

Data referendumului

Proiectul de revizuire a Constitutiei a fost depus la Parlament cu foarte mult timp in urma (2016), iar Camera Deputatilor l-a votat inca de anul trecut, el ramanand in asteptare, potrivit dorintei majoritatii PSD-ALDE aflata la putere in ultimii doi ani.

Liviu Dragnea a insistat pentru data de 7 octombrie si Senatul i-a facut pe plac, votand cu mare precizie proiectul de lege. 7 octombrie este ziua de nastere a lui Vladimir Putin, iar publicatia Sputnik a tinut sa sublinieze ca presedintele rus este un mare sustinator al familiei, iar Romania ii face astfel un cadou.

Astfel, Senatul, camera decizionala in acest caz, a votat proiectul in data de 11 septembrie, prin urmare "ultima duminica" din intervalul de 30 de zile, asa cum cere legea, este chiar 7 octombrie, data solicitata insistent de liderul PSD.

• Etapele initiativei CpF
• Parcursul in Parlament
• Referendumul pentru familia traditionala, la vot final in Senat
• Dragnea: Referendumul pentru familie, pe 7 octombrie
• Propaganda Kremlinului are succes: Referendumul lui Dragnea si congresul familiei de la Chisinau

Costurile totale

Tot Guvernul este cel care decide si in privinta costurilor acestei consultari populare.

"Bugetul si cheltuielile aferente referendumului national urmeaza a fi stabilite de catre Guvern, prin hotarare, pe baza estimarilor tuturor institutiilor si autoritatilor publice implicate in organizarea si desfasurarea acestui proces", ne-a precizat AEP.

Pana luni, in spatiul public s-a vehiculat suma de 43 de milioane de euro, insa in rectificarea bugetara cheltuielile pentru acest referendum au fost incluse intr-o suma generala de 200 de milioane de lei, alaturi de "inlaturarea efectelor calamitatilor".

Conform Raportului AEP in cazul referendumului din 2012, suma totala cheltuita atunci s-a ridicat la "95.606 mii lei", adica circa 20 de milioane de euro.

In ianuarie 2017, cand presedintele Klaus Iohannis demarase procedura pentru organizarea unui referendum privind lupta anticoruptie, ministrul de Interne, Carmen Dan (PSD), se plangea ca o asemenea consultare populara ar costa prea mult, iar Eugen Nicolicea (PSD) spunea ca ar fi vorba despre 70 de milioane de euro, o suma "uriasa".

"Din punctul meu de vedere, sunt alte prioritati. Este o analiza pe care trebuie sa o faca mai multi factori si avem in momentul acesta, zic eu, prioritate sa aplicam masurile pe care noi ni le-am asumat prin programul de guvernare", declara atunci Carmen Dan, citata de Adevarul.

O campanie fara sfarsit

In ceea ce priveste durata campaniei pentru referendum, AEP ne-a transmis ca ea "incepe la data aducerii la cunostinta publica a datei referendumului" (art.30, alin.1), dar noua lege "nu prevede un termen de incetare a campaniei electorale in cazul referendumului national".

Prin urmare, campania va putea fi continuata in mod legal chiar si in timpul desfasurarii scrutinului, pana la inchiderea sectiilor de votare si sigilarea urnelor.

Supravegherea votului

Conform art. 23, pentru organizarea si desfasurarea referendumului, in termen de 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului se infiinteaza: Biroul Electoral Central (7 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie, la care se adauga cate un delegat al fiecarui partid politic reprezentat in Parlament), si birourile electorale de circumscriptie ale judetelor si al municipiului Bucuresti, oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare organizate in afara tarii, compuse dintr-un presedinte si cel mult 6 delegati ai partidelor politice reprezentate in Parlament.

"USR e partid parlamentar si ii revine un reprezentat in sectiile de votare. Cred ca va fi si singurul partid care se va preocupa de corectitudinea procesului. (...) Sunt 19.000 sectii de votare. 19.000!", a scris pe Facebook Laurentiu Dinca (USR), in conditiile in care USR a fost singurul care s-a opus in Parlament organizarii acestui referendum.

Totodata, mai multe organizatii neguvernamentale au cerut oficial Guvernului Dancila sa foloseasca si la acest referendum facilitatile existente si utilizate la ultimele alegeri privind prevenirea fraudelor si a votului multiplu.

"Eu stiu ca ei nu vor sa o faca, dar trebuie sa argumenteze, pentru ca nici macar pretext nu au. Sistemul exista, l-am folosit, de ce sa nu il foloseasca si la referendum? Care ar fi motivul, de ce sa refuzi asa ceva? Vrem sa vedem care e pretextul.

Daca tot dau ordonanta de urgenta, atunci sa prevada si tabletele si sistemul SIMPV pentru prevenirea votului multiplu in timp real. Daca il folosim, e greu de fraudat, se tem si cei din sectii. Pe cand, daca trecem iar pe liste suplimentare si pe verificari manuale...

Totusi, eu cred ca niciun guvern si nicio coalitie nu isi permit sa spuna public si oficial 'Noi vrem sa manarim referendumul, asa ca nu folosim sistemul pe care il avem, ne intoarcem inapoi, la cataloagele lui Cozmanca'", a declarat presedintele EFOR, Sorin Ionita, pentru Ziare.com.

Cine poate vota?

AEP ne-a precizat ca, potrivit art. 4, "au dreptul de a participa la referendum toti cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua referendumului inclusiv, cu exceptia debililor sau a alienatilor mintal pusi sub interdictie, precum si a persoanelor condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale".

Prin urmare, pot vota la referendum, daca doresc, si romanii din diaspora.

Conform art.7 din Legea referendumului, intrebarea la care trebuie sa apara pe buletinul de vot este: "Sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei Romaniei in forma aprobata de Parlament?".

Rezultatele sunt obligatorii

Organizarea si desfasurarea referendumului cu privire la revizuirea Constitutiei, precum si rezultatul acestuia sunt obligatorii, adauga AEP, citand din lege, iar rezultatele se stabilesc in functie de numarul total al alegatorilor.

Conform AEP, la data de 31 august 2018 figurau in Registrul electoral 18.917.485 de alegatori romani.

Noua lege prevede ca referendumul este valabil daca la el participa cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente (5.675.246) si este validat daca optiunile valabil exprimate reprezinta cel putin 25% din cei inscrisi pe listele electorale permanente (4.729.372).

Pentru a fi revizuita Constitutia in sensul dorit de sustinatorii Coalitiei pentru Familie, promotoarea acestei actiuni, trebuie sa fie indeplinite ambele conditii de mai sus, iar majoritatea voturilor valabil exprimate sa fie "Da".

Ce se schimba dupa?

Daca referendumul esueaza din diverse considerente (nu se prezinta la vot suficient de multi alegatori, nu sunt suficient de multe voturi valabil exprimate pentru depasirea pragului mentionat anterior sau majoritatea voteaza "NU"), atunci nu se schimba nimic.

Daca referendumul este incununat de succes, Constitutia va fi revizuita, iar art. 48 alin.1 din Constitutie se va transforma din:

"Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti (...) "

in

"Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie".

Prin urmare, Romania va interzice prin Constitutie casatoria intre persoane de acelasi sex sau poligamia. La ora actuala, aceste tipuri de casatorie sunt interzise prin Codul Civil, insa el ar putea fi modificat de Parlament la un moment dat, mult mai usor decat poate fi revizuita Constitutia.

In sprijinul referendumului a venit cu explicatii suplimentare, duminica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, Vasile Banescu, care a facut o serie de precizari intr-o emisiune la Realitatea TV, subliniind ca referendumul are drept scop "limpezirea continutului notiunii de casatorie in Constitutie".

"Termenul soti este un termen vag, poate include orice posibilitate, trebuie limpezit", a subliniat Vasile Banescu, adaugand ca scopul urmarit este "protejarea continututului curat al casatoriei, intre un barbat si o femeie".

"Milioane de oameni din aceasta tara au observat in jurul nostru, in UE, lucruri ingrijoratoare: s-a redefinit notiunea de casatorie, s-a renuntat in 16 tari la continutul curat al notiunii de casatorie, care este uniunea intre un barbat si o femeie, in 14 tari din UE s-a protejat notiunea de casatorie si continutul ei prin specificarea in Constitutie ca e vorba de un barbat si de o femeie. In Romania avem sansa sa facem acelasi lucru (...)

Organizarea referendumului nu este inutila pentru ca asistam in jurul nostru, in spatiul UE, la presiuni foarte mari impotriva familiei naturale. (...) Nimeni nu va avea de suferit. Nu se exclude dreptul nimanui. Nu exista drepturi actuale care sa fie excluse ulterior. Cei care vocifereaza si vitupereaza in sensul acesta sunt persoane care au intentii impure", a mai spus purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

Totusi, introducerea in Constitutie a referirii la barbat si femeie va bloca posibilele drepturi viitoare, nu actuale, ale cuplurilor formate din persoane de acelasi sex, aceasta fiind si marea temere de la care a pornit intregul demers: ca, intr-o zi, Parlamentul Romaniei ar putea adopta o lege care sa permita asemenea casatorii.

Ce mai trebuie subliniat este faptul ca tot in Constitutia Romaniei regasim art.148 conform caruia "prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".

Prin urmare, este greu de spus ce se va intampla daca, la un moment dat, la nivelul Uniunii Europene s-ar lua decizia de recunoastere a casatoriilor intre persoane de acelasi sex, iar Constitutia Romaniei va prevedea contrariul.

Insa datele actuale arata ca asa ceva nu se va intampla prea curand. Iar politicienii stiu foarte bine acest lucru.

Tari care au legalizat casatoriile intre persoane de acelasi sex:

• 2001: Olanda
• 2003: Belgia
• 2005: Spania, Canada
• 2006: Africa de Sud
• 2009: Norvegia, Suedia
• 2010: Portugalia, Islanda, Argentina
• 2012: Danemarca
• 2013: Brazilia, Franta, Uruguay, Noua Zeelanda, Anglia /Tara Galilor
• 2014: Luxemburg, Scotia
• 2015: Finlanda (adoptat 2015, efectiva 2017)
• 2015: Irlanda, SUA
• 2016: Columbia
• 2017: Germania, Malta, Australia

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...