Ce înseamnă noul pact european al migrației pentru România. „Nu cred că statul român va vrea să plătească”

Sambata, 13 Aprilie 2024, ora 06:04
4891 citiri
Ce înseamnă noul pact european al migrației pentru România. „Nu cred că statul român va vrea să plătească”
Primele propuneri serioase de schimbări la nivel european au venit în toamna lui 2020 FOTO ilustrativă Pixabay

Parlamentul European a aprobat la limită noile reguli europene privind migrația și azilul, miercuri, 10 aprilie.

Printre criticile aduse de organizațiile care se ocupă de drepturile migranților se numără și posibilitatea statelor europene de a plăti pentru a nu fi nevoite să preia persoane pe teritoriu – prin așa-numitul fond anual de solidaritate. Asociațiile de profil care au discutat cu Ziare.com spun că sunt aspecte de clarificat, dar ar părea că „prețul” per refugiat este de 20.000 de euro.

Răzvan Samoilă, directorul unei astfel de organizații, este de părere că România ar alege să preia persoane, în loc să plătească, în limitele capacității naționale.

Partidele de stânga și activiștii pentru drepturile omului au condamnat pachetul legislativ, dar au existat și nemulțumiri diferite din partea extremei drepte. Unul dintre cele mai controversate aspecte din noul pachet legislativ este legat de mecanismul de solidaritate, conectat cu așa-zisele „cote de refugiați”. Noile reguli prevăd un mecanism obligatoriu de coeziune, dar care oferă o anumită flexibilitate în privința aplicării, a explicat pentru Ziare.com Leïla Bodeux, ofițer senior de politici și advocacy în cadrul organizației umanitare Caritas Europa.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

„Mecanismul permite statelor membre să aleagă modul prin care își arată solidaritatea față de celelalte țări din UE care se află sub presiune. Astfel, statele pot alege, spre exemplu, să relocheze persoane, dar, dacă nu vor, pot plăti. Comisia Europeană are o țintă: 30.000 de relocări pe an și contribuții financiare de 600 milioane de euro per an pentru mecanismul de solidaritate. Va exista o cheie de calcul pentru a determina câte persoane și câte milioane revin fiecărui stat la nivel de contribuție, pentru a fi echitabil. Atunci, dacă România ar trebui să primească un număr anume de solicitanți de azil, poate decide, în loc, să plătească 20.000 de euro pentru fiecare relocare pe care ar fi trebuit să o facă”, analizează experta.

Situația din România

Textele includ măsuri numeroase, de la reguli privind termenul de procesare a cererilor de azil, la reguli pentru situații în care actori răuvoitori „instrumentalizează” migranții, la posibile soluții în situațiile de forță majoră. Regulile trebuie aprobate de Consiliu și ar urma să intre în vigoare în doi ani de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Consiliul Național Român pentru Refugiați a transmis, al solicitarea Ziare.com, că existența unor „proceduri mai rapide de azil și de returnare pot reprezenta un risc în ceea ce privește respectarea tuturor garanțiilor procedurale pentru persoanele aflate în nevoie de protecție”.

Răzvan Samoilă, directorul executiv al organizației pentru refugiați ARCA, explică pentru Ziare.com că aplicarea regulilor nu a fost nici în trecut ușoară.

„Din ce știu, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) lucrează la o nouă formă în care trebuie să adopte ce spun cei de la Uniunea Europeană. În momentul de față, nu știu ce va fi și dacă va fi o prostie mare dacă vom traduce mot à mot, cum s-a întâmplat în trecut, și vom pune în practică așa ce ne spun cei de la Uniunea Europeană. Au mai fost, de-a lungul timpului, și alte reguli impuse și, la un moment dat, s-a demonstrat în practică faptul că nu sunt bune. Mă refer inclusiv la vremea Guvernului (n.r. - condus de Victor) Ponta, când au spus că, automat, toate țările europene vor lua o anumită cotă și toată lumea înnebunise; nu știau ce, cum, pe ce se bazează, care sunt toate activitățile logistice, unde și cum să îi țină. Iarăși, s-a văzut că nu este ceva bătut în cuie. Cu toate că Uniunea Europeană și-a dorit să fie așa, din păcate, nu a ieșit sub nicio formă”, detaliază expertul.

Samoilă susține că există o eficiență mai mare în procesarea cererilor astăzi, decât în timpul crizei refugiaților din 2015, și că, într-o anumită măsură, centrele sunt mai bine cotate.

Procesul de azil este asemănător, probabil că se dau unor persoane răspunsuri mai rapide decât în alte perioade, cu toate că presiunea foarte mare acum nu este pe refugiați, cât pe persoanele care vin în scop de muncă, spre exemplu nepalezi sau srilankezi. În centre, în general, sunt foarte mulți sirieni și afgani. Spre exemplu, când a început războiul din Ucraina, fusese un val de cereri de la somalezi. Pe scurt, în continuare suntem cotați ca o țară de tranzit. Nu o să vedem noi oameni care să se poată integra ușor, cu toate că afganii au o ușurință mai mare de a învăța limba română, comparativ cu persoanele venite din alte țări.

Cererile vin, în general, în valuri, explică Samoilă, care dă exemplul Ucrainei. „Am avut oameni care s-au întors în Ucraina și nu au mai revenit. La fel, am avut oameni care au venit în România pentru prima oară în această perioadă. Este și aici o tendință. În această perioadă a sărbătorilor, cei mai mulți se întorc acasă pentru a sărbători Paștele”, a detaliat acesta

Într-o situație în care există o presiune migratorie pe o țară europeană, Samoilă consideră că România ar alege, mai degrabă, să se solidarizeze preluând persoane, în loc să contribuie financiar.

Cred că am lua refugiați, din experiență. România a făcut acest lucru și a fost solidară. În Grecia, în vremea crizei refugiaților, a trimis lucrători din IGI pentru facilitarea accesului pe teritoriu, a ajutat cu îmbunătățirea sistemului lor de informații și de prelucrare a datelor și, totodată, am luat și refugiați către noi. Câți au rămas sau nu, este un subiect separat. În general, România își asumă, iar Ministerul de Interne face în așa fel încât să creeze capacitate de cazare și de acces pe teritoriu, în funcție de numărul de locuri pe care îl are în momentul de față, cu posibilitatea, bineînțeles, de a mări capacitatea cu ajutorul organizațiilor non-guvernamentale sau localităților mai mici, care au fost ajutate de cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență în situațiile care necesitau intervenții imediate. Acest lucru s-a văzut mai ales în situația cu Ucraina. Deci, nu cred că statul român va vrea să plătească această cotizație ci, mai curând, i-ar aduce în România, în limitele clare ale capacității țării”, încheie expertul.

Contextul european și marile critici

Comisia Europeană, motorul care a împins noile reglementări pe migrație, lucrează la schimbarea cadrului încă din septembrie 2020. Unul dintre pilonii sistemului european din momentul actual, Regulamentul Dublin III, a fost criticat atât de experții în drepturile omului, cât și de statele europene care își doreau o distribuție solidară a responsabilității față de refugiați. În schimb, în timpul crizei refugiaților din 2015, state precum Ungaria – condusă și atunci de premierul actual Viktor Orban –, Slovacia și Polonia s-au opus oricărei schimbări care ar fi condus la introducerea cotelor obligatorii permanente.

Noul regulament care înlocuiește Dublin este și cel care conține detalii despre mecanismul de solidaritate, care ar urma să se aplice atunci când este vorba de „presiune migraționistă”, care diferă de situațiile de criză sau forță majoră, dar sunt în continuare excepționale.

Nu ar trebui să vedem doar o creștere în numărul de sosiri. Este vorba, probabil, de ceva mai mic ca magnitudine decât ce s-a întâmplat în Ucraina, după începutul războiului. Totuși, chiar și în acele situații de criză, definite de un alt regulament, există mai multe opțiuni. Deci, un stat care se regăsește într-o astfel de situație poate cere contribuții de solidaritate adiționale - în mod similar cu cele pe care le-am discutat anterior - sau poate cere o derogare, cum ar fi întârzierea în procesarea cererilor migranților. Sau poate solicita să aibă proceduri mai lungi sau mai scurte la graniță, există această flexibilitate. Pentru Caritas, aici apare îngrijorarea - aceste măsuri pot conduce la derogări de la regulile de azil sau poate permite detenții mai lungi”, subliniază experta.

Organizația umanitară Amnesty International a condamnat noile reguli. Încă de când acestea erau în stadiul unui acord politic între Parlament și Consiliu, directoarea biroului pentru instituții europene, Eva Geddie, declara, în decembrie 2023, că noul cadru este periculos. Cel mai probabil este să apară „un val de suferință la fiecare pas din călătoria pe care o face o persoană care caută azil în UE”, a spus aceasta.

Critica majoră a organizației pe acest palier ține inclusiv de un alt mecanism financiar: statele membre nu vor fi obligate să preia refugiați din alte țări ci vor „putea pur și simplu plăti pentru întărirea granițelor externe sau vor putea finanța țări din afara UE pentru a opri persoanele din a ajunge în Europa”.

La mijlocul lui martie, Uniunea Europeană a încheiat un parteneriat strategic controversat cu Egipt, evaluat la 7,4 miliarde de euro și format din împrumuturi și ajutoare. Măsura aceasta, similară unei înțelegeri de anul trecut cu Tunisia, a fost criticată drept o „finanțare a dictaturilor” pentru a evita o nouă criză migraționistă, scrie The Guardian.

O altă măsură pe care Caritas o consideră îngrijorătoare este extinderea termenului de stat terț sigur. Uniunea va determina, în funcție de profilurile persoanelor, care state din afara blocului comunitar sunt sigure.

Această măsură va permite returnarea solicitanților de azil. Le permite statelor să îi trimită pe solicitanții de azil în țări de tranzit, precum Turcia sau Tunisia. Acest statut definește o țară ca fiind sigură, deci solicitantul de azil va fi trimis acolo să aplice, în loc de în Uniunea Europeană. Într-o astfel de situație, statele membre pot declara inadmisibile cererile de azil în UE, făcându-i pe refugiați să se întoarcă în țara de tranzit și să solicite azil acolo. În pact nu este explicat clar dacă aceste state vor primi compensații, dar contribuțiile financiare de solidaritate pot fi direcționate, pe deoparte, către construirea de centre în statele UE sau, pe de altă parte, către proiecte în state terțe. Atunci, am putea vedea acești bani mergând spre Tunisia pentru a construi centre de primire, dar acest lucru nu este definit deocamdată în clar”, spune reprezentanta Caritas Europa.

Un protest la Parlament

Votul de miercuri din Parlamentul European a fost nu doar strâns, dar remarcat și de proteste. Grupul care a organizat pichetarea, Stop CEAS (Sistemul European Comun de Azil) spune, într-un comunicat remis Ziare.com joi, 11 aprilie, că „acest pact omoară”. Activiștii, care argumentează că pactul va duce la solicitanți de azil ținuți în detenție până la soluționarea cererilor lor, au făcut referire inclusiv la sistemul de țări terțe sigure.

„Vor fi mai multe deportări în state terțe, unde nu trebuie ca întreaga țară să fie sigură și nici nu se aplică Convenția de la Geneva privind Refugiații. În acest fel, nu va exista o examinare reală a motivelor pentru care oamenii fug spre Europa. În statele terțe, ulterior, refugiații pot fi deportați către țara de origine, chiar dacă ar putea fi amenințați cu persecutarea sau cu moartea”, se arată în comunicat. „Reforma înseamnă abolirea în fapt a dreptului individual la azil în UE și conduce la dezmembrarea sistematică a drepturilor omului”, rezumă activista Lena Zimmermann.

Quarterly Report - Editia 4

Ce se întâmplă dacă mergi cu mașina electrică în Grecia. Noile reguli îi dau peste cap pe șoferi chiar înainte de concedii
Ce se întâmplă dacă mergi cu mașina electrică în Grecia. Noile reguli îi dau peste cap pe șoferi chiar înainte de concedii
Șoferii de mașini electrice, hibride sau alimentate cu gaz petrolier lichefiat (GPL) trebuie să respecte noi reguli pentru a le fi permis transportul cu vehiculele pe feribot, în Grecia....
Ministrul Agriculturii susține că România și-ar putea crește de 5 ori producția de porumb, după 2027. Ce ar urma să aducă acest salt imens
Ministrul Agriculturii susține că România și-ar putea crește de 5 ori producția de porumb, după 2027. Ce ar urma să aducă acest salt imens
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că producția de porumb a României ar urma să ajungă la 15 tone per hectar, după finalizarea programului de reabilitare a sistemului de...
#refugiati Romania, #pact migratie Uniunea Europeana, #drepturile omului, #Migranti Europa , #stiri externe