Acum 150 de ani Romania capata un rege - Documentar

Marti, 10 Mai 2016, ora 08:23

   

Acum 150 de ani Romania capata un rege - Documentar
La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat domnitor al Romaniei.

Ulterior, dupa cucerirea independentei, Carol a fost incoronat, tot la 10 mai dar in 1881, devenind primul rege al Romaniei. A ramas pe tron pana la moarte, in 1914.

Cum a ajuns un neamt sa conduca Romania

Ideea printului strain a aparut in epoca luptei pentru emanciparea nationala. Principele strain avea semnificatia asigurarii unui sprijin extern pentru existenta statelor romanesti, grav amenintate de cele trei imperii vecine: rus, otoman si habsburgic.

In proclamatia Divanului Ad-hoc din Moldova de la 9/21 octombrie 1857 se explicau motivele care au determinat optiunea in favoarea unui print strain:


  • evitarea geloziilor si rivalitatilor ce s-ar naste pentru ocuparea tronului sau influentarea domnitorului;
  • asigurarea stabilitatii politice, a echilibrului si nepartinirii;
  • "prin legaturile sale de sange sa inlesneasca introducerea Romaniei in marea familie a statelor europene si sa-i asigure mai bine al lor sprijin;
  • ca sa se poata bucura inauntru si afara de autoritatea, de prestigiul ce se cuvine unui suveran, unui fondator de dinastie mai cu seama"
.
Prin aceasta optiune se urmarea, in fond, desprinderea Principatelor Romane din aria de dominatie a Imperiului Otoman si dobandirea independentei lor. Marile Puteri au sesizat aceasta intentie si au respins ideea principelui strain.

Manifestand abilitate politica, romanii au reusit sa-si impuna vointa in fata Puterilor Garante alegand ca domnitor al Moldovei si al Tarii Romanesti una si aceeasi persoana - Alexandru Ioan Cuza.

Dupa lovitura de stat din mai 1864, ideea aducerii unui domn strain a fost repusa in circulatie.

Astfel, in iunie 1865, Ion C. Bratianu, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Grigore Brancoveanu, Constantin Brailoiu, Dimitrie Ghica, Anastasie Panu si Gheorghe Stirbey au semnat un act prin care se legau "ca la caz de vacanta a tronului sa sustinem prin toate mijloacele alegerea unui principe strain, dintr-una din familiile domnitoare din Occident".

In acest scop, Ion C. Bratianu si Ion Ghica au avut discutii cu imparatul Napoleon al III-lea, considerat principalul "protector" al Romaniei.

Locotenenta Domneasca (alcatuita din Nicolae Golescu, Lascar Catargiu si Nicolae Haralambie) a convocat Adunarea electiva si Senatul, care, intrunite in sedinta comuna la 11 februarie 1866, au luat act de abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In aceeasi zi s-a constituit guvernul prezidat de Ion Ghica. Cu acordul Locotenentei Domnesti, Ion Ghica, presedinte si ministru de externe, in cadrul guvernului provizoriu, l-a propus in calitate de domn al Romaniei pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

In urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Bratianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a facut aceeasi propunere ofiterului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptata si, dupa plebiscitul national din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv covarsitor, printul Carol a devenit domnitor al Romaniei.

Printul Carol vine la Bucuresti

Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen s-a nascut la Sigmaringen (sudul Germaniei), la 8/20 aprilie 1839, si a fost cel de-al doilea fiu al principelui Karl Anton de Hohenzollern, guvernatorul Renaniei, ruda apropiata a regelui Friederich Wilhelm al IV-lea al Prusiei si al principesei Josephine de Baden, ruda cu familia imparatului Napoleon al III-lea al Frantei.

Calatoria spre Romania, pe teritoriul Imperiului Habsburgic, nu a fost deloc usoara, in contextul in care era iminenta izbucnirea razboiului dintre Austria si Prusia.

Principele Carol a plecat la 29 aprilie/11 mai in Elvetia, la Zurich, unde a obtinut un pasaport fals, pe numele Karl Hettingen. Astfel a calatorit intre 3/15-6/18 mai pe traseul Augsburg - Munchen - Salzburg - Viena - Pesta - Timisoara - Bazias (ultima statie a cailor ferate austriece).

Dupa o transbordare la Orsova, Carol a ajuns cu bine la Turnu Severin, in ziua de 8/20 mai.

La 10 mai 1866, insotit de Ion C. Bratianu, principele Carol a intrat in Bucuresti, fiind primit de o multime entuziasta.

I s-au inmanat cheile orasului de catre primarul Dimitrie Bratianu. Drumul a continuat pana in dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost intampinat de mitropolitul Nifon.

Dupa un scurt Te Deum, oficialitatile au intrat in Camera Deputatilor; aici Carol a depus juramantul. Locotenentul domnesc Nicolae Haralambie a citit formula constitutionala: "Jur sa fiu credincios legilor tarii, a pazi religiunea Romaniei, precum si integritatea teritoriului ei, si a domni ca un domn constitutional". Principele a spus in limba romana: "Jur!"

La 11/23 noiembrie 1866, Poarta Otomana a emis firmanul de investitura al lui Carol I.

Principele care ne-a adus independenta

Chiar daca primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acuta instabilitate politica, Carol I s-a implicat in politica interna si externa a tarii.

Astfel, a stimulat organizarea institutiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv in obtinerea Independentei de stat in 1877.

Un obiectiv important al romanilor a fost indeplinit in timpul domniei sale. Carol I a participat la Razboiul de independenta si la procesul de recunoastere a Independentei de stat a Romaniei.

Inca din 1873, principele a incercat, intai pe cale diplomatica, cucerirea independentei tarii. Declansarea conflictului din Balcani, in 1875-1876, a creat premisele unei colaborari cu Imperiul tarist, concretizata in participarea la Razboiul de Independenta de la 1877-1878.


La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinara a Adunarii Deputatilor, care a proclamat Independenta de stat a Romaniei. In fata Adunarii, ministrul afacerilor straine, Mihail Kogalniceanu, a declarat: "In stare de rasbel, cu legaturile rupte, ce suntem? Suntem independenti; suntem natiune de sine statatoare (...) Asadar, domnilor deputati, nu am cea mai mica indoiala si frica de a declara in fata Reprezentantei Nationale ca noi suntem o natiune libera si independenta".

Dupa discurs, Adunarea Deputatilor a votat o motiune, cu 79 de voturi pentru si doua abtineri, prin care lua act ca "rasbelul intre Romania si Turcia, ca ruperea legaturilor noastre cu Poarta si independenta absoluta a Romaniei au primit consacrarea lor oficiala". Si Senatul a adoptat o motiune in sensul declaratiei guvernului, tributul datorat Portii fiind anulat si trecut in contul cheltuielilor pentru armata.

Independenta Romaniei, precum si unirea Dobrogei cu Romania au fost recunoscute in Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) si prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la Bucuresti, o serie de festivitati prilejuite de proclamarea Independentei Romaniei. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun si a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, prim-ministrul I.C. Bratianu, ministri, deputati, senatori, membrii inaltului cler, inalti magistrati ai tarii.

In aceeasi zi a fost instituita prima decoratie romaneasca - "Steaua Romaniei", in vederea recompensarii serviciilor militare si civile deosebite aduse statului roman.

Carol devine rege

In 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Ministri a hotarat acordarea titlului de Alteta Regala lui Carol I.

Domnitorul Carol I a fost incoronat rege al Romaniei la 10/22 mai 1881. Actul a coincis cu implinirea a 15 ani de domnie.

Coroana regelui Carol I a fost confectionata din otelul unui tun capturat la Plevna in 1877, iar cea a reginei a fost realizata din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei.

Primindu-le, regele a tinut un discurs in care a apreciat: "Prin serbarea de azi se incheie in mod stralucit o perioada de 15 ani, bogata in lupte grele si in fapte mari (...) Cu mandrie dar primesc aceasta coroana, care a fost facuta din metalul unui tun stropit cu sangele eroilor nostri si care a fost sfintita de biserica.

O primesc ca simbol al independentei si puterii Romaniei!".
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 5786 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
patrula
rank 5
am citit pe undeva ca s-a fofilat in tara deghizat, cu fusta si bro
boada... cunoaste careva mai bine subiectul? daca-mi amitesc bine ori Lumea ori Magazin Istoric a lamurit acest aspect.
cititoru
rank 5
Este in DT Severin casa in care a fost cazat Carol I dupa
debarcarea de pe salupa care l-a adus. Si-a ascuns identitatea pe traiectul Habsburgic al Dunarii, deoarece ce era iminent razboiul Austriaco-Prusac. Cu fusta si broboada ... nu am auzit astfel de amanunte. Dar imediat ce salupa atrecut de Bazias, nu a mai fost nevoie sa-si ascunda identitatea si si-a reluat uniforma de capitan. Astfel a ajuns si a fost in vizita la un nobil din Severin, casa care acum este casa memoriala, o recunosti usor dupa placa comemorativa. Amanuntele tragi-comice sunt deci barfe antimonarhiste, le poti recunoaste si fara a cerceta istoria.
- La rascoala din 1907 erau la putere liberalii. Izbucnind rascoala, conservatorii s-au oferit sa rezolve problema, iar guvernul liberal a demisionat. Cifra de 11000 de morti este foarte exagerata, la fel cu cei 60000 de morti ai lui Ceausescu. 11 000 ne-au spus noua comunistii - nu stiu cu ce scop.
arsul
rank 2
a improprietarit sute de mii de evrei ,si a omorat 11000 de romani
si-a tras partea leului ,si a dispus folosirea biciului pe romani ,marii proprietari de pamanturi ,marii burghezi ai vremii erau exclusiv evrei ,nu pasteai *** daca nu plateai evreului ,Cand s-au rasculat de foame taranii au fost macelariti de averescu ,din cauza asta romanii au fost mai cumpatati in a ridica statui si monumente regilor care si-au vazut prima data interesul lor si in timpul liber mai puneau mana pe cate o tarancuta si mai faceua cate un Print Paul care vrea jumatate din teritoriul Romanie .sa fim patrioti ,sa nu fim legume si sa inghitim pe nemestecate .
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor