Adevar sau defaimare: Carol al II-lea, un rege playboy, controlat de Duduia si un tata nedemn pentru Mihai I sau un rege inaintea vremii lui?

Sambata, 08 Iunie 2019, ora 08:29

   

Adevar sau defaimare: Carol al II-lea, un rege playboy, controlat de Duduia si un tata nedemn pentru Mihai I sau un rege inaintea vremii lui?
Carol al II-lea, primul rege nascut in Romania, ramane figura negativa a regalitatii romanesti, un rege playboy care, pentru Elena Lupescu, ar fi renuntat la succesiunea dinastica, un rege dictator care si-a abandonat fiul, pe Mihai I, intr-o perioada sumbra a istoriei.

Cat e adevar si cat au construit in campanii de defaimare Bratianu, legionarii si apoi comunistii?

Tatiana Niculescu, autoarea unor biografii precum cele ale lui Arsenie Boca, Corneliu Zelea Codreanu, regina Maria si Mihai I, aparute la Editura Humanitas, scoate la iveala, intr-un volum intitulat Regele si Duduia. Carol II si Elena Lupescu dincolo de barfe si clisee, straturile de denigrare, tusele groase, minciunile care s-au spus despre Carol al II-lea, un rege neinteles, excesiv de multe ori, dar care a stiut de la inceputul nazismului ca pericolul va veni de la colaborarile dintre Hitler si Stalin.

Dintre toate cele facute si nefacute de Carol al II-lea, intaiul nascut al reginei Maria si care ii semana mamei sale, patru lucruri i se reproseaza si il fac de neiubit: relatia cu Duduia, Elena Lupescu; instaurarea dictaturii regale; abdicarea (care nu e abdicare, vom vedea) si abandonarea lui Mihai I, dar care a facut fata istoriei cu un curaj remarcabil (cat din el nu i se datoreaza chiar tatalui?); ratarea relatiei cu mama lui, regina Maria, figura sacralizata aproape a regalitatii romanesti.

Le luam pe rand, in interviul cu Tatiana Niculescu.



Dintre toate figurile regale ale Romaniei, memoria sociala retine un rol negativ pentru Carol al II-lea: este si regele playboy, si regele care ar fi distrus sistemul parlamentar, si regele care a nedreptatit-o pe mama lui, regina Maria, figura luminoasa a regalitatii. Sunt aceste tuse prea groase, Tatiana Niculescu?



Asa cum le-am invatat eu la scoala pe vremea regimului comunist pareau in ordinea lucrurilor. Contextul in care le-am invatat parea sa le justifice sau, in orice caz, evenimentele erau prezentate in asa fel incat sa deduci, simplificand foarte mult lucrurile, ca regele Carol al II-lea a fost unul dintre personajele malefice ale istoriei noastre interbelice si ale familiei regale.

Numai ca atunci cand te apropii un pic de epoca lui, cand ii citesti jurnalul, cand citesti jurnalele, corespondenta persoanelor care l-au cunoscut, cu ochii de atunci, si nu cu ochii nostri de acum, lucrurile se nuanteaza mult si incepi sa intelegi altfel si sa vezi in alta lumina si viata lui, si epoca, si evenimentele istorice - unele dintre ele dramatice - la care a participat.

Vorbiti despre cateva campanii succesive de defaimare a lui Carol al II-lea. Prima a fost campania dusa de seful de atunci al liberalilor, Ion I.C. Bratianu.



Intr-adevar, cuplul Carol al II-lea - Elena Lupescu a trecut prin trei valuri succesive de defaimare - valul anticarlist liberal, valul antisemit legionar si valul comunist antimonarhist - si fiecare val a avut ratiunile lui politice.

Construirea imaginii publice a celor doi a fost desavarsita de propaganda istoriografiei comuniste, care a durat mai bine de 40 de ani si care a valorificat din plin campaniile de defaimare anterioare.

Linia de atac a lui Bratianu a fost Elena Lupescu - din cauza ei, Carol ar fi renuntat la tron, la succesiune, si a ramas timp de cativa ani in Franta.



Aici e iarasi de nuantat: in momentul in care Carol pleaca in strainatate, initial la inmormantarea reginei Alexandra a Marii Britanii si ulterior in Franta si Italia, el deja se afla intr-un conflict deschis cu Bratianu si cu guvernul liberal. Aveau viziuni diferite asupra dezvoltarii Romaniei Mari.

Carol spera ca, facand un gest radical, sa ii atraga de partea lui si pe regina Maria si regele Ferdinand. Initial cel putin, asa cum rezulta din jurnalul lui si din memoriile apropiatilor lui, intentia lui fusese sa provoace un fel de greva dinastica impotriva guvernului Bratianu, silind lumea politica romaneasca sa-l urmeze mai curand pe el decat pe Bratianu, mai curand planurile lui de modernizare a Romaniei decat pe cele ale guvernului liberal care era socotit destul de dictatorial, prin mana forte a lui Bratianu.

Chiar regina Maria are astfel de evaluari in insemnarile ei.

De altfel, vorbim despre bratianism.



Bratianu era un politician experimentat si abil si era imposibil ca autoritatea lui sa nu fie pusa semnul intrebarii de un principe tanar, inteligent si ambitios cum era Carol.

Or, drama lui Carol, de fapt, a fost aceea ca nu a fost luat in serios nici de parintii lui, nici de Bratianu.

Sigur, exista un context si actiuni ale tanarului mostenitor al tronului care cumva legitimau acest tratament care i-a fost aplicat, dar el nu l-a acceptat niciodata.

Daca nu ar fi existat Elena Lupescu, ar fi avut Bratianu pretexte bune sa doreasca indepartarea lui Carol?



Probabil ca ar fi avut si ar fi gasit si alte solutii de marginalizare a lui Carol. De altfel, s-a spus, cu prea putina justificare documentara totusi, ca Elena Lupescu ar fi fost unealta lui Bratianu infiltrata in apropierea lui Carol tocmai ca sa-l tina la distanta de tron.

Teoriile conspirationiste sunt nenumarate, dar e un fapt ca relatia lui Carol cu Elena Lupescu a folosit campaniei de defaimare orchestrata de guvernul liberal.

Carol nu a renuntat insa la drepturile dinastice din cauza ei, ci din cauza lui Bratianu si a neintelegerilor dintre ei.

A fost mai curand o lupta pentru putere decat - asa cum s-a perpetuat un cliseu pana in zilele noastre - o renuntare din cauza unei slabiciuni sentimentale sau sexuale.

Are toate datele unui romantic, totusi, dar esueaza in a-si castiga acest profil romantic. E mai degraba un profil de barbat nestatornic.



Carol al II-lea este un romantic, pe urmele sau in descendenta mamei lui, regina Maria, care a si fost numita ultima mare romantica.

Carol e totusi un neinteles in epoca lui, desi va reusi, la un moment dat, sa capteze entuziasmul multor politicieni, ofiteri si pe al publicului cu ceea ce noi numim azi proiectul lui de tara.

Rateaza profilul romantic, dar capata profilul de infidel, de playboy.



Justificat partial. Are cateva aventuri amoroase si starneste uluire in 1918, cand fuge de pe front cu Zizi Lambrino si se casatoresc in secret la Odessa. Daca nu punem insa in context evenimentele si situatiile de viata, cadem in capcana cliseelor ulterioare.

El face acest gest extrem intr-un moment de mare cumpana, de criza si de dezorientare totala in Romania.

Era la inceputul lui 1918, cand situatia pe front era dramatica. Toata lumea era ingrijorata, familia regala, oamenii politici, conducerea armatei, functionarimea se retrasesera la Iasi.

Regina Maria se intreba in jurnalul ei de razboi, aproape zilnic, ce se va intampla cu ei.

In Rusia, Romanovii, rudele ei, fusesera deja arestati de bolsevici, iar regina Maria se astepta sa aiba aceeasi soarta. Nici nu se stia, dupa razboi, ce granite va mai avea Romania, cu atat mai putin daca familia regala va reusi sa ramana pe tronul unei Romanii sfartecate. Nu visa nimeni la intregire si la Romania Mare.

Deci Carol alege dragostea in detrimentul datoriei - pana atunci o insotise adesea pe regina Maria pe front, in spitale, printre raniti sau pe regele Ferdinand la cartierul general al armatei - intr-un moment in care se asteapta dezastrul ultim.

In tarile Antantei, cu care Romania era aliata, se desfasurau campanii de presa in favoarea casatoriilor cu soldati de pe front, prin care sa fie sustinuti moral si sa fie motivati sa lupte pentru familiile lor si pentru victorie. Era o modalitate de a le intari speranta.

Gestul lui Carol se inscrie cumva in aceasta tendinta fireasca a vremii, agatandu-se, in mijlocul dezastrului, de lucrurile esentiale: o dragoste impartasita, un camin, o sansa la un viitor oarecare... Intre viata si moarte, dragostea deschide o fereastra catre speranta.

E usor sa i se puna o eticheta de rege playboy, pentru ca a trait mai multe povesti de dragoste, dar, daca e sa-l comparam, de pilda, cu rude ale familiei lui materne din istoria Angliei, el pare aproape un ascet.

Sigur, glumesc, dar e ceva adevarat in aceasta exagerare. Intr-o monarhie constitutionala cu traditie indelungata cum e cea a Angliei, lumea era obisnuita sa separe activitatea publica a monarhului de viata lui privata oricat de scandaloasa. Romania se afla intr-o perioada de inceput a monarhiei constitutionale, mecanismele institutionale care sa o consolideze erau zdruncinate de razboi, iar pe urma nici nu au mai avut timp sa se maturizeze.

Ne aflam si in fata primului mostenitor regal roman. Carol e nascut in Romania, e botezat ortodox.



E primul descendent al familiei regale care vorbeste perfect romaneste, fiind in acelasi timp fluent si cititor in alte trei, patru limbi. Or, asta il facea cu atat mai apropiat de spiritul locului, de oamenii de diverse categorii sociale si nu doar de subtirea patura aristocratica locala.

Ma intreb daca nu asta l-a facut mai usor de detestat, era de-al nostru.



E posibil sa fi fost si asta: "daca e de-al nostru, ne rafuim cu el ca intre noi".

Dar asta nu inseamna ca nu a facut greseli si ca, in anumite momente, nu a meritat sa fie detestat.

Carol e cumva mult inaintea vremii lui. In felul lui, si in viata personala, si in proiectul lui de tara, era pregatit sa arda etapele, dar ar mai fi fost nevoie de ani buni si de o perioada de stabilitate politica si economica pentru ca lucrurile sa se aseze si el sa-si poata pune in practica viziunea despre dezvoltarea Romaniei.

Trebuie spus ca tinea mult la ideea educatiei taranilor si a dezvoltarii satelor.

Pacatul cel mai mare ramane cel legat tocmai de un proiect de tara, de viziunea lui politica. Dictatura regala pe care a instaurat-o in Romania in 1938 a deschis sirul dictaturilor: urmeaza dictatura legionara, apoi cea comunista

.

E adevarat, dar iarasi, daca nu contextualizam, ramanem cu ideea falsa ca dictatura carlista, dictatura lui Antonescu si dictatura regimului comunist sunt echivalente si ca toate au insemnat aceeasi suspendare a drepturilor cetatenesti, a independentei parlamentare, a libertatii presei si suprimarea oricarei opozitii politice.

Or, lucrurile nu stau chiar asa.

Dictatura lui Carol ar putea fi comparata eventual cu ceea ce s-a numit dictatura lui Bratianu decat cu dictatura regimului comunist ulterior.

Lucrurile sunt mult mai nuantate si contextul lor este cu totul diferit.

Carol instaureaza o dictatura intr-un moment de criza politica internationala, cand rezultatul alegerilor din tara da castig de cauza unor partide extremiste.

Gandirea lui politica e extrem de fina si asta ii permite sa prevada ceea ce el numeste un "concubinaj intre Hitler si Stalin", asta mult inainte de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

In contextul in care se aflau Europa vremii si Romania, optiunea lui a fost tocmai de a limita pe cat posibil dezastrul care avea sa vina, decat pur si simplu de a-si manifesta setea de putere.

Nu a reusit insa sa previna dezmembrarea Romaniei Mari. Sigur, deciziile luate in momente de panica sau de tensiune politica internationala nu au fost dintre cele mai intelepte.

O discutie cu Hitler in 1938 si violentele legionarilor l-au scos din fire atat de tare incat a crezut ca uciderea lui Zelea Codreanu e o solutie. S-a dovedit ca nu a fost. Dimpotriva, a agravat situatia interna.

Iata un element care a disparut din mentalul colectiv: infruntarea lui Hitler, motiv pentru care Goebbels insusi a coordonat o campanie contra lui Carol, menita sa incurajeze legionarismul.



Si antisemitismul epocii. Campania lui Goebbels nu-l tintea direct pe Carol, dar o viza pe Elena Lupescu si originea ei evreiasca. A fost, in buna masura, preluata de presa romaneasca a vremii.

I se mai reproseaza ceva lui Carol: relatia cu Mihai, abandonarea fiului, de fapt, in 1940.



Perceptia noastra despre relatia tata-fiu se bazeaza mai mult pe marturia regelui Mihai de dupa 1990, filtrata de atatia ani de frustrari, de izolare, de anii lui grei de exil, pe care i-a trait cu mare intelepciune si rabdare. Nici pana la sfarsitul vietii nu s-a reconciliat cu amintirea tatalui lui.

La inceputul anilor 1990 si ulterior, ca fiu al lui Carol al II-lea, nu puteai sa-ti asumi consecintele unor afirmatii de simpatie care ar fi fost interpretate politic.

Sa fi spus, de pilda: "Da, l-am iubit pe tatal meu, dar situatiile in care am fost pusi au fost de asa natura, incat nu ne-am mai putut apropia". Sau: "Da, tatal meu a facut mult pentru mine, dar a gresit fata de mama mea si pentru asta nu l-am putut ierta".

Mihai nu putea sa faca astfel de afirmatii, cand toata lumea se astepta sa se delimiteze total de Carol al II-lea.

Dar daca ne uitam in urma, vedem cat de mult ii datoreaza Mihai tatalui sau, in copilaria si adolescenta lui. A inventat un sistem de invatamant de dragul fiului sau, a inventat strajeria, de dragul lui, l-a luat cu el peste tot, in vizite politice si de lucru in strainatate, l-a familiarizat cu instructia militara.

Si nu doar pentru ca asta era traditia familiei, ci pentru ca atunci cand s-a intors, in 1930, a gasit un baietel timorat, retras, temator de orice. Carol nu se margineste sa constate aceste lucruri pe care le vazuse si regina Maria, care era foarte ingrijorata de evolutia nepotelului Mihai in primii ani de copilarie, pentru ca nu simtea in el pe viitorul mostenitor.

Carol al II-lea face tot ce ii sta in putinta sa-l educe pe acest copil, pe care l-a iubit foarte mult, nu exista nicio indoiala, ca sa-i dea toate sansele sa devina intr-o zi rege.

Un alt paradox e cum se raporteaza Mihai la Elena Lupescu in viata de adult si relatia pe care a avut-o cand era copil si pe care o descrieti in carte.



Regele Mihai nu putea decat sa o dispretuiasca pe femeia care luase locul mamei lui. E o atitudine fireasca la un copil.

In corespondenta dintre Carol al II-lea si Elena Lupescu din perioada copilariei lui Mihai, descoperim si o alta fateta a acestei relatii. Descoperim grija ei pentru Mihai, dorinta de a se face acceptata, cu cadouri, cu sfaturi, cu ajutor atunci cand Mihai avea de tinut discursuri. E o dorinta de a-l castiga cumva de partea ei, nu in defavoarea mamei lui, pentru ca asta nu s-ar fi putut, dar de a si-l apropia, pentru ca, iubindu-l pe Carol, il iubea si pe fiul lui. Apoi Carol si ea urmaresc de-a lungul anilor ce se intampla cu Mihai.

In momentul in care, in 1940, au plecat din tara, Carol nu a abdicat, ci a transferat prerogativele regale fiului sau.

Salvand in felul acesta monarhia.



Am avut pe Facebook un schimb de opinii cu cititori convinsi nu doar ca regele Carol al II-lea a abdicat, dar ca ar fi abdicat de trei ori. Era confuzia dintre renuntarea la drepturile dinastice, in calitatea de print mostenitor, si transferarea drepturilor dinastice in 1940, catre fiul sau Mihai.

Relatia cu Mihai, cu fiul, sta in oglinda cu relatia cu mama lui. Carol al II-lea nu se masoara cu tatal lui, Ferdinand, ci mai degraba cu regina Maria. Carol regreta, scrie si in jurnal, felul in care s-a comportat cu regina Maria in ultimii ei ani de viata.



Da, i-a reprosat ca nu l-a luat in serios, ci a continuat sa-l trateze ca pe un pusti zanatic, iresponsabil, caruia nu poti sa-i lasi lucruri serioase pe mana, daramite o tara! Carol ar fi preferat ca Maria sa-l fi certat intre patru ochi, dar sa-l fi sustinut public si politic. Avea dreptate.

Sa fi gasit Carol in Elena Lupescu nevoia asta de a fi luat in serios?



Cu siguranta. Era mai mult de atat: aceasta femeie il privea ca pe un om matur, il respecta ca atare, iar relatia lor de dragoste era intr-adevar foarte puternica.

Chiar si cei care ii detesta in epoca sunt siliti, pana la urma, sa recunoasca drept autentica dragostea lor, de vreme ce a rezistat tuturor presiunilor si intrigilor. Altminteri, si unuia si celuilalt le-ar fi fost mai usor sa se desparta iesind din atentia insistenta a presei, a opiniei publice, a politicienilor. Nu s-a intamplat asta.

Ei sunt, de altfel, precursorii unui alt cuplu celebru contemporan - Eduard al VIII-lea (var de-al doilea cu Carol) si Wallis Simpson. Povestea lor se petrece cam la 10 ani distanta, iar Eduard renunta nu numai la un regat, ci la un imperiu, ca sa se poata casatori cu femeia iubita.

Dupa anul 2000, Romania a recuperat trupul lui Carol al II-lea din Portugalia, este inmormantat la Curtea de Arges. S-a recuperat ceva si din biografia lui?



Daca repatrierea ramasitelor pamantesti ale lui Carol al II-lea si ale Elenei Lupescu a deschis o poarta catre o viziune ceva mai relaxata si mai realista asupra vietilor lor si a istoriei interbelice pe care au parcurs-o impreuna ramane de vazut. La scara istoriei, e inca prea curand ca sa putem sti.

Tatiana Niculescu, ati scris biografiile mai multor personalitati interbelice - regina Maria, regele Mihai, Corneliu Zelea Codreanu, Arsenie Boca, Carol al II-lea si Elena Lupescu. Gasiti in interbelic radacinile Romaniei de azi?



Gasesc in interbelic o perioada de o bogatie fascinanta a caracterelor umane, o bogatie extraordinara a atitudinilor si a destinelor care ne invata ceva despre noi, despre istoria noastra, despre ce traim acum, nu numai ca destin colectiv, dar chiar despre biografia proprie, pentru ca urmarind aceste personaje pe cararile sinuoase ale vietilor lor, retraindu-le iubirile, luptele, lasitatile, momentele de curaj, deznadejdile, tradarile ori integritatea, ne descoperim si pe noi insine, umanitatea din noi, oricat de mici, anonime si nesemnificative am crede ca sunt faptele si intamplarile vietilor noastre.
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 15836 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
Menumorut
rank 5
Patru mari merite ale lui Carol II
1) A bagat in puscarii pe legionarii asasini
2) A bagat in puscarii pe comunistii tradatori de neam.
3) A creat primul sistem de olimpiade interscolare din lume.
Prin olimpiada, tata a cistigat o bursa scolara cu care s-a dus la facultatea de medicina.
4) Vacante gratuite pentru elevii merituosi.
KPK1
rank 5
carolica.
Un rege mai bine lipsa.
S-au recuperat oscioarele.S-a recuperat ceva din imensa avere FURATA?.
A icercat sa tina tara intre adolf si iosif.El si clica lui au furat cat au putut din banii pentru dotarea armatei.Armata era in stare jalnica.Cum atunci ar fi putut macar sa incerce rezistenta in fata oricarui dusman?.
Cand Ion Antonescu,viitorul Maresal,i-a trimis un memoriu despre starea jalnica a armatei,l-a surghiunit la Manastirea Bistrita.
Nu a abdicat A FUGIT din tara.Pierduse orice sprijin politic iar legionarii abea asteptau sa-l rasplateasca pentru asasinarea lui Codreanu.Legionarii i-au platit lui Armand Calinescu,cel care ordonase asasinarea Lui Codreanu si a inca 13 legionari (strangulati de jandarmi).Dupa asasinarea lui Calinescu,carolica a ordonat executarea a cateva sute de legionari fara judecata.Asta se cheama terorism de stat.
Si-a dat seama ca nu mai poate sta in tara.Partidele nu-l mai sustineau iar legionarii il voiau plecat in ceruri.A apelat la singurul OM care putea scoate tara din HAOS,la Ion Antonescu.Antonescu l-a refuzat de doua ori.A treia oara a acceptat cu conditia sa "zboare".N-a zburat,a plecat cu un tren burdusit cu tot ce "agonisise".
La Timisoara a scapat in tren culcat pe burta,cand legionarii trageau cu mitraliera,"semn de ramas bun".
Astea-s numai cateva din facerile de bine ale lui carolica lupescu,fost Hohenzolern,fost Caraiman....
Neutru
rank 5
Ai uitat ceva magistral !
1.Pierderea Ardealului de Nord in favoarea Ungariei.
2.Pierderea Basarabiei si Bucovinei in favoarea rusilor.
Daca chiar s-a vrut inhumarea sa in Romania,locul potrivit nu era Curtea de Arges ci undeva la marginea cimitirului din Voluntari.....
3.Ah,era sa uit cel mai mare merit al lui Carol,starea permanenta de erectie.Omul a avut "una" cat pentru tot neamul (ha-ha,pentru cei cu simtul umorului).
Menumorut
rank 5
Armand Calinescu a fost asasinat pe 23 septembrie
1939, dupa ce armata sovietica a intrat pe 17 septembrie in Polonia, iar armata poloneza si tezaurul s-au retras prin Romania.
S-au imbarcat pe nave britanice in Constanta si Galati si au continuat acolo lupta.
Polonezii au cucerit Montecassino cu mari sacrificii in 1943.
Comentariu inadecvat
KPK1
rank 5
Neutru.
Cu ce era sa se opuna dusmanilor,cand armata era in stare jalnica.carol lupescu si camarila furasera aproape tot.
Inca ceva.Din scrierile lui Argetoianu.Se numeau prim ministri si guverne la vila duduii.Un prim ministru numit acolo a fost Nicolae Iorga.Savant enorm.Prim ministru????.
angel9913
rank 5
Pro.stii cu mak, tipic romanesti !
Oboseste-te sa citesti cartea de mai sus, si dupa aia vino cu texte din astea slabe.

In practica, regel Carol al II-lea a fost net superior urmasului sau Mihai I, a carui singura realizare o constituie complotul si lovitura de stat impotriva lui Antonescu, in August '44, actziune care a creat drum deschis Armatei Rosii in Romanica.

Carol a ramas pana la sfarsit increzator in garantziile de securitate Anglo-Franceze pe Romania in vigoare practic pana-n '39, a fost singurul roman care a avut curajul sa se certe deschis cu Hitler PENTRU Romania, la intalnirea celor doi din Noiembrie '38, si a fost cel care a eliminat conducerea legionari atunci cand acestia incepusera sa actzioneze ca instrument para-militar al nemtzilor in Romania asumandu-si riscul unei reactzii a Germaniei (care n-a mai venit).

In comparatzie cu cele de mai sus, "realizarile" lui Mihai I sunt jenante (inclusiv refuzul de a-i lua apararea lui Antonescu, la faimosul "proces" al acestuia). In plus, nici Mihai n-a plecat din tzara cu mainile-n buzunar... :)

https://www.youtube.com/watch?v=S3Ya1B1rTQE
Menumorut
rank 5
domnule @NEUTRU
Ardealul a fost pierdut dupa Dunquerque in iunie 1940.
Romania avea atunci numai dusmani:
Rusia, Ungaria, Bulgaria.
Doar sirbii erau prieteni, ca intotdeauna, dar bisnitari.
Socialistwars
rank 5
Pentru basmul cu trenul cu aur, citeste-l pe Bizu
Cantacuzino sa vezi cum a trimis Ana Pauker aurul in Elvetia.
Cit aur a ajuns la JOINT, la alte ghisefturi si cit la Stalin. Mister.
Stalin a fost probabil multumit, ca nu i-a dat matraguna lui Ana Pauker.
T. basilic
rank 5
Doamna Magda, efort sublim, interlocutor cu totul evoluat..
...subiectului ales.
Admir cu o singura reticenta culturala :
Este stiut despre cultura, ca ea se produce si reproduce precum paramecii prin injumatatiirea siesi, abia atunci cand memoria slabeste.
Asadar, raman galeriile, sinapsele.
Stiam ca adevar fundamental, socioogic si burdusit de consecinte sociologice, aceea ca Ferdinand batranul era un intelectual asiduu al cunoasterii prin biblioteci, iar feciorul, respepctiv Carol 2, un copil "abandonat" prin decizia familiei, unui... "dadac" pejorativ vorbind, unui mentor recomandat de familia tzarului, cu particularitatea ca cel invatator era bolsevic.
Trebuie cautata si aici, psihanalitic, au sociologic, tragedia in radacinile sale, *** tot prpos-ul domniei ( domniilor) voastre, este radiat printr-un singur slogan al celui Carol al II-lea :
- Vreau sa fiu liber precum laptarul"
Vai, e ca-n "Print si cersetor" de Mark Twain, e ca-n "Bancnota de un milion de Lire".
Saraca lume...
Menumorut
rank 5
Si Carol II si Mihai l-au avut ca mentor pe
Nicolae Iorga. Plus altii.
Vezi ce carti au ramas dupa comunisti la Castelul Peles.
angel9913
rank 5
O discutzie pt. linistea dvs...
... Tradarea la Romani, capitolul cel mai interesant... :)

https://www.youtube.com/watch?v=mtD34x_CCX0&t=97s

Asta asa, pt. cei mai slabi de minte, care ii cauta nod in papura lui Carol II dar sunt gata sa-i ridice statuie lui Mihai I.

Cu ocazia asta se mai pot lamuri unii dintre cei interesatzi de ce nemtzii nu ne suporta nici in ziua de azi, iar rusii rad de noi de nu se mai pot opri si in ziua de azi... :)
Ghilotina
rank 5
Nu ma intereseaza Carol cat ma intereseaza Bratianu.
Si care e imagine a tipica a boierilor fara de care nu se mai putea in Tara Romaneasca.
Obisnuiti cu a urca pe cat e unul pe tron si mai apoi sa-l arate cu degetul pentru furturile lor.
Ca si acum, dealtfel.
Ma intereseaza de ce Statul, prin Parlamentul de atunci a confiscat bogatiile subsolului pe car e ei si Regele le-au vandut.
Ca si acum, de-altfel.

Ce mi-e Bratiannu ce mi-e Tariceanu sau Antonescu .....
Menumorut
rank 5
Dar cu ce bani si tehnologie ai fi scos dumneata petrolul ?
.
T. basilic
rank 5
Menumorut, vezi ciclul de documentare semnate de
...marea voce din televiziune Frederic Mitterand (nepot fostului Presedinte Francois Mitterand) intitulat "Pajuri fulgerate - Sfarsitul Romanovilor, Habsbourgilor si Hohenzollernilor".
Lucrarea e fost si editata in format carte de buzunar cu acelasi titlu, in 1998
Les aigles foudroyés
("Frédéric Mitterrand (Auteur) la fin des Romanov des Habsbourg et des Hohenzollern - 1998 - Poche")
Ghilotina
rank 5
Romanii au avut sonde inaintea americanilor.
Sau erau pe-acolo.
Am fost printre primii cu tehnologia - dar se poate spune ca am dus lipsa de capital.
Guvernul si regele s-au amestecat in proprietatea particulara din momentul in care au hotarat confiscarea bogatiilor subsolului.
Mai mult , si atunci ca si acum , dreptul la proprietate NU mai este "garantat" pentru ca poate veni oricine sa sape, sa faca prospectiuni, samd. Acolo nu se mai pune de ursi sau alte lighioane care ar putea fi tulburate de exploziile sau prospectiunile facute !
Mai mult:
Romania a avut fabrici de inalta tehnologie in '89.
Cum de s-a ales praful de ele !??
De ce Iliescu, Vacaroiu sau Adrian Nastase mai umbla liber pe strazi ?
De ce nu sta la puscarie Tariceanu pentru vanzarile facute !??
Romania a fost praduita de toata lumea.
Si nu cred ca a inceput prapadul la venirea primului Rege ci mai tarziu.
Fireste, se vorbeste mai mult de priapismul regelui, de femeile care nu-i puteau rezista ..... dar nu se vorbeste despre metodele de jecmanire a Romaniei, a cetatenilor romani.
Salamcusoia
rank 5
Cu Hrebenciuc, Patriciu si Tariceanu ai dreptate.
Industria petroliera romaneasca a fost creata de ingineri, intre care si unchiu-meu Gogu Constantinescu, prin 1906.
Industria petroliera din Pennsilvania era mai dezvoltata, mai complexa pe atunci.
Nu ai de unde sa stii.
profesoru
rank 3
Ce aberații: ”Dictatura lui Carol ar putea fi comparata eventual cu
ceea ce s-a numit dictatura lui Bratianu decat cu dictatura regimului comunist ulterior... Carol instaureaza o dictatura intr-un moment de criza politica internationala, cand rezultatul alegerilor din tara da castig de cauza unor partide extremiste." - Brătianu n-a interzis partidele, dar Carol II a făcut-o in martie 1938. La alegerile din decembrie 1937 liberalii obținuseră 35%, țărăniștii 20% și legionarii 15% - cum adică "rezultatul da caștig de cauză partidelor extremiste?!" https://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_generale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_1937
profesoru
rank 3
Și în articol nu zice nimic de camarila lui Carol - afaceriști care
profitau financiar din relația lor cu regele (Auschnitt, Malaxa, Blank) - și impărțeau caștigul cu regele, politicieni, inalți funcționari. "După intoarcerea lui Carol, Blank a continuat să-l subventioneze. Reconstructia Palatului Regal, aducerea Elenei Lupescu, iubita regelui, si imbogătirea familiei acesteia, toate i se datorau si, de aceea, lui Blank nimic nu i se refuza. Bancherul a inceput să-si extindă afacerile. Statul roman ii vindea fabrici si obiective industriale la preturi derizorii, tot statul il credita pentru a le cumpăra, iar Banca Natională ii acorda ajutorul, fiind si ea escrocată cu cecuri false, fără acoperire." https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/bancherul-care-a-ingenuncheat-romania-in-perioada-interbelica-cum-a-produs-aristide-blank-o-mega-escrocherie-financiara
Salamcusoia
rank 5
Auschnit si Malaxa au facut ceva pentru tzara.
Dar camarilla de neamuri proaste a lui FSN a distrus totul.
CiobanulBucur
rank 1
Vremea capitanilor!
L-am intrebat candva (prin anii 70) pe Mihail Ghelmegeanu de ce a acceptat sa fie ministru carlist.
Raspunsul lui: "pentru ca era vremea capitanilor".
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor