Ziare.com

Dosarele de Securitate privind 23 August 1944, publicate integral

Miercuri, 03 Iunie 2015, ora 21:20

   

Dosarele de Securitate privind 23 August 1944, publicate integral
Dosarele de Securitate privind "Problema 23 August 1944", ce cuprind 17 volume a peste 6.000 de file, au fost publicate integral pe site-ul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).

In urma digitalizarii integrale a dosarului P 10933 din fondul Penal al CNSAS (17 volume, peste 6.000 de file), pe site-ul institutiei sunt disponibile documente foarte importante privind schimbarea regimului politic si a pozitionarii internationale a Romaniei in august 1944, potrivit institutiei.

VERIFICA AICI DOSARELE

Dosarul evoca toate personajele importante implicate in actul de la 23 august si adauga elemente relevante pentru cunoasterea unui moment fundamental al istoriei contemporane a Romaniei. Documentele publicate de CNSAS sunt destinate cercetatorilor, profesorilor, studentilor, dar si publicului larg interesat de istoria complicata a Romaniei in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar si de comunismul romanesc la inceputurile sale.

In acest dosar au fost adunate actele clasate la "arhiva speciala" - Problema "23 august", in anul 1964, din ordinul adjunctului ministrului Afacerilor Interne Vasile Negrea.

Cele mai important si cuprinzator document este scris in inchisoare de Ioan Mocsonyi-Starcea (1909-1991). Industrias, proprietar agricol si diplomat roman, fost colaborator al lui Nicolae Titulescu, secretar particular al regelui Mihai (1942), apoi maresal al Curtii Regale (1943 - 1944), a fost arestat in septembrie 1947 si judecat in procesul "Maniu - Mihalache".

Incarcerat mai intai la Penitenciarul Craiova (1949), a fost din nou anchetat (1951-1953) in vederea folosirii sale in cadrul procesului "lotului" Lucretiu Patrascanu. In aprilie 1954, a fost condamnat, din nou, la 15 ani de inchisoare si confiscarea intregii averi, pentru a fi eliberat abia in noiembrie 1962, la expirarea pedepsei. Dupa eliberare, a lucrat ca muncitor la santierul Monumentelor istorice de la Baratia din Campulung-Muscel, apoi pe un santier de constructii. La 5 septembrie 1964, in urma primirii pasaportului, a reusit sa plece din Romania la sotia sa, stabilita la Geneva.

A fost lovitura de stat la 23 august 1944?

Una dintre conditiile puse de Securitate pentru a fi pus in libertate a fost ca, in penitenciar, sa scrie un text cu caracter memorialistic in care sa relateze ceea ce cunostea despre evolutia evenimentelor si relatiilor din lumea politica romaneasca, din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, descrierea principalelor figuri ale familiei regale de la Bucuresti si a reactiilor acestora la diversele situatii cu care s-au confruntat in anii 1940-1944.

Textul dactilografiat al textului lui Mocsonyi-Starcea se gaseste in intregime in volumele 1 - 6 ale dosarului P 10933.

Urmatoarele volume (7 - 10) contin textul olograf al acestor scrieri memorialistice (1.358 pagini), semnate pe fiecare pagina de autor si incheiate, dupa cum reiese din notita de la finalul acestora, "vineri, 23.XI.1962". De retinut ca la cinci zile de la predarea manuscrisului a fost eliberat din penitenciar (27.XI.1962).

Volumul 11 contine referate cu propunerea de arestare a presupusului spion vest-german Robert Peuker, semnate de ministrul Afacerilor Interne Alexandru Draghici, declaratii ale generalului Ion Eremia, Traian Puiu s.a., pe teme foarte variate, pornind de la politica externa pana la organizarea si functionarea Miscarii Legionare.

Volumul 12 cuprinde mai multe declaratii cu privire la actul de la 23 august 1944, ale lui Gheorghe Ionescu Balaceanu (1910-?), sef al cancelariei Maresalatului Curtii Regale (1937-1944), lt.-col. Traian Borcescu (1899-1997), sef al Sectiei Contrainformatii din S.S.I. (1941-1944) si Alexandru Alexandrini (1902-1981), om politic liberal, subsecretar de stat (1945-1946) si ministru (1946-1947) al Finantelor, in guvernul Petru Groza.

23 august - ce a fost si ce este pentru politicienii nostri

Volumele 13-16 contin copii si originale dupa mai multe declaratii si o serie de "amintiri" in care sunt prezentate amanuntit pregatirile apropiatilor regelui Mihai pentru arestarea maresalului Ion Antonescu, inca din primavara anului 1944 si soarta acestuia dupa arestare. Fiecare din autorii declaratiilor prezinta si parcursul lor biografic si profesional pana la momentul arestarii de catre comunisti.

De asemenea, sunt incluse detalii interesante despre schimbarile de la varful Serviciului Special de Informatii incepand din toamna anului 1944.

In aceste volume se gasesc o serie de "portrete", in fapt niste fise biografice sumare ale regilor Carol al II-lea si Mihai, ale reginei mama Elena, precum si ale celor aflati in preajma familiei regale a Romaniei: Mircea Ioanitiu - secretar particular al regelui Mihai, capitanul de jandarmi Jacques Vergotti - ofiter de ordonanta al regelui, doamnele de onoare ale reginei Elena - Nelly Catargi si Elisabeta Ghica, ale adjutantilor regelui din anii 1940-1944 s.a.

Cum ar fi aratat harta Romaniei fara 23 august 1944 - un posibil scenariu

Ultimul volum, nr. 17, contine mai multe note informative furnizate de cativa agenti ai Securitatii, intre anii 1963 - 1967, in care sunt prezentate discutiile purtate cu Ioan Mocsony-Starcea in perioada de dupa eliberarea sa din penitenciar, cu detalii despre stabilirea la Campulung Muscel, cautarea unui loc de munca, refuzul primit din cauza trecutului sau etc. La acestea se adauga cateva scrisori si telegrame primite din strainatate de cel urmarit, precum si cele pe care acesta le expediaza sotiei sale aflate in Elvetia.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: MEDIAFAX

Articol citit de 10708 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Din trădare in tradăre am pierdut Romania Mare! 20-21 August 1944

In noapte intre 20 si 21 August 1944 a avut loc una dintre cele mai ticaloase evenimente din istoria militara a Romaniei. Acest eveniment a trimis in prizonierat rusesc 175.000 de militari romani, 40.000 dintre acestia au fost internati in lagarul de la Balti din Basarabia, unde au murit de foame sau de frig, de boli sau au fost executati de comisari basarabeni din armata sovietica.

Sunt popoare care isi cunosc istoria si o accepta asa cum a fost, sunt popoare care isi cunosc istoria si nu o accepta asa cum a fost si sunt popoare care nu isi cunosc istoria, deci nu au ce accepta sau nega; in acest fel lucrurile sunt dezbatute dupa ureche sau dupa traditiile orale transmise in mii de feluri.

Dupa dezastru de la Cotul Donului si implicit ruperea frontului de la Uman la data de 5 martie 1944, raul Bug a fost trecut de armata sovietica si s-a deschis drumul rusilor spre Romania, armata sovietica atingand granita de nord-est a Romaniei, pe Nistru. Treptat, frontul romanesc, intarit cu trupe germane, s-a stabilizat la 17 aprilie 1944, pe linia est Carpati, pe raul Siret, pana la Pascani, apoi pe la nord de Targul Frumos, nord Iasi, trece peste Prut si ajunge la Nistru, la sud de Dubosari, apoi pe Nistru, Limanul Nistrului, Marea Neagra.

In noaptea de 13/14 iunie 1944, are loc o intalnire conspirativa a reprezentantilor PCR, Emil Bodnaras si Lucretiu Patrascanu, cu reprezentantii Palatului Regal si ai armatei: generalii Constantin Sanatescu, Aurel Aldea si Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru Damaceanu si Grigore Niculescu-Buzesti, cifrator in Ministerul Afacerilor Externe roman. In aceste discutii s-a propus evaziv 0 operatiune de deschidera a frontului. Dupa plecarea participantilor de la consfatuirea cu comunistii din 13/14 iunie 1944, au mai ramas in incinta pentru o "consfatuire de rutina" Emil Bodnaras si Dumitru Damaceanu care au stabilit in strict secret ca, in scopul inlaturarii lui Antonescu si pentru a grabi iesirea Romaniei din razboi, un segment de front de la Iasi, denumit conspirativ "Poarta Iasiului" sa fie deschis din punct de vedere militar la o anumita data. Acest segment de front, in caz de retragere, venea pe linia de fortificatii Focsani-Namaloasa-Galati. Segmentul de front stabilit avea o largime de 25 km intre Erbiceni si Rediu Mitropoliei, la nord de Iasi, aparat de C. 5 A. din Armata a IV-a, comandant generalul Nicolescu Constantin, iar Uniunea Sovietica sa fie anuntata. De mentionat ca Generalii Constantin Sănătescu si Dumitru Dămăceanu erau in legatura cu aliatii occidentali de luni de zile (fara cunostinta Regelui), cu ajutorul lui Barbu Stirbei aflat la Cairo, intr-un fel sau altul au jucat la doua capete.

 

"Poarta Iasiului" si groapa comună a Armatei Romane

La inceputul lunii iulie 1944, o vizita discreta la Iasi a generalului Aurel Aldea, pentru a se intalni cu generalul Racovita, a prilejuit intocmirea unui plan strategic, in sensul preconizat de Bodnaras-Damaceanu pentru deschiderea frontului in "Poarta Iasiului", iar la sfarsitul lunii iulie 1944, Bodnaras i-a comunicat lui Stalin toate detaliile necesare: deschiderea programata a frontului; zona deschiderii; data prevazuta – 20 august.

Ofensiva sovietica a inceput in dimineata zilei de 20 august, iar trupele romane din “Poarta Iasiului" s-au retras in cursul noptii. La ora 13.00, trupele sovietice au intrat in Iasi, depasind trupele Armatei a IV-a, aflata in retragere dezordonata. Maresalul Antonescu a facut o scurta inspectie pe front in perioada 20-21 august 1944 si a constatat spargerea frontului si retragerea haotica dar s-a intors repede la Bucuresti, mai hotarat ca oricand sa semneze armistitiul cu rusii.

Epilog: La ora 22.00, in ziua de 23 august, prin Comunicatul Regelui Mihai, s-a ordonat incetarea focului intre trupele romane si cele sovietice, dar, pentru ca armistitiul cu sovieticii nu era semnat, rusii au continuat sa captureze militarii romani. Acest eveniment a trimis in prizonierat rusesc 175.000 de militari romani, 40.000 dintre acestia au fost internati in lagarul de la Balti din Basarabia, unde au murit de foame sau de frig, de boli sau au fost executati de comisari basarabeni din armata sovietica.

 

Asa este...

Bunicul meu a fost luat prizonier intre 19-20 august 1944 si a stat in lagar la Ivanovka, undeva in Urali. L-au eliberat in 1948.

Si "rasplata" comunista.

Tradatorii Aldea si Racovita,autorii portii Iasului si aprobatzi de fostul rege "mihaitza"au fost rasplatiti,pe masura,de catre comunistii romani.Au "decedat" (mu.it este "cenzurit")in puscarie la Sighet si la Aiud in 1954 si in 1949.
Si aprobatorul tradarii,fostul "mihaitza" a fost rasplatit de aliatzii lui comunisti,la 30 decembrie 1947.
"Iubesc tradarea,dar urasc pe tradatori" a zis-o Napoleon,dar au aplicat-o si bolsevicii.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor