Romania nu are lideri democratici - Interviu cu Raluca Alexandrescu, doctor in stiinte politice

Miercuri, 31 Iulie 2013, ora 19:05
3721 citiri
Romania nu are lideri democratici - Interviu cu Raluca Alexandrescu, doctor in stiinte politice

Democratia din Romania ramane originala si la aproape 24 de ani de la Revolutie. Daca in alte tari politicienii acuzati de incalcarea legii demisioneaza imediat (de bunavoie sau nu), la noi ei sunt numiti sau pastrati in functii pana cand chiar nu se mai poate.

Ministrul german al apararii, Karl Theodor zu Guttenberg, a demisionat in 2011 dupa ce Universitatea din Bayreuth i-a retras titlul de doctor in drept, acuzandu-l ca a plagiat. Premierul roman Victor Ponta a ramas in functie chiar si dupa ce Universitatea din Bucuresti a cerut retragerea titlului sau de doctor, expertii confirmand inca de anul trecut ca a plagiat in teza de doctorat.

Ministrul francez al Bugetului, Jerome Cahuzac, a fost constrans in luna martie sa demisioneze, dupa ce Parchetul a deschis o ancheta pentru "frauda fiscala". Ministrul roman al Transporturilor Relu Fenechiu a fost numit in guvern si pastrat timp de 6 luni de zile cu toate ca era trimis in judecata pentru fapte grave de coruptie. Mai mult, in afara de Comisia Europeana nu l-a "constrans" nimeni sa demisioneze, nici premierul, nici USL, nici presedintele lui de partid, nici opinia publica. Dimpotriva, a fost regretat la plecare, desi tocmai primise o condamnare la inchisoare.

Sa ne amintim si de cazul Mircea Diaconu, in care a fost nevoie de eforturi sustinute din partea institutiilor statului pentru ca senatorul cu probleme in justitie sa fie scos din Parlament.

De ce politicienii din SUA, Franta, Germania sau Spania au un alt comportament decat politicienii romani? De ce electoratul roman nu sanctioneaza cu aceeasi asprime derapajele politicienilor? Cine si cum ne poate "educa"?

Sunt cateva intrebari la care am incercat sa aflam raspunsuri de la Raluca Alexandrescu de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti, doctor in stiinte politice al Universitatii Bucuresti si al Universitatii din Bologna.

De ce in alte tari politicienii se retrag imediat ce apare o acuzatie serioasa, iar in Romania sunt promovati si mentinuti in functii pana cand sunt condamnati?

In primul rand, este o chestiune de cultura politica, in sens foarte larg, adica de ceea ce inseamna functionarea statului de drept in raport cu disciplina "de partid" pe care o invoca la noi, de foarte multe ori, diversele personaje puse in situatii de tipul Fenechiu sau Dragnea.

In alte tari exista si o atitudine mult mai normala fata de justitie si fata de respectul pe care orice cetatean dintr-un stat democratic trebuie sa il aiba fata de cursul justitiei si mai ales fata de niste decizii pronuntate deja in instanta.

O a doua explicatie e legata de felul in care interactioneaza in interiorul societatii opinia publica, prin presiunea pe care o exercita societatea civila, si institutiile statului, prin reprezentantii lor aflati in culpa.

De exemplu, in cazul Frantei, unde a existat un scandal recent de suspiciuni privind un membru al Cabinetului, care si-a dat imediat demisia, se poate lesne observa ca a existat la nivelul opiniei publice, a diverselor segmente ale societatii civile, o reactie extrem de virulenta. E o cultura politica a protestului, o veghe fata de respectarea principiilor statului de drept. In acest caz, a functionat "vigilenta" societatii civile exprimata prin presa.

Si asa ajungem la o a treia posibila explicatie: un deficit democratic in interiorul mass-media romanesti. Dupa cum stim foarte bine, avem un caz foarte discutat in aceste zile, legat de trustul Intact, presa romaneasca e din ce in ce mai supusa presiunilor de tot felul, care o departeaza de scopul initial pe care presa il are intr-o democratie, si anume de semnalare a derapajelor puterii si de tragere a unor semnale de alarma.

In alte state democratice, lucrurile functioneaza mai bine. Pe de o parte pentru ca, poate, coruptia este mai redusa, dar si pentru ca exista o traditie in spate de 150 de ani de presa necenzurata. Ma gandesc iarasi la cazul Frantei, dar si in Anglia se intampla acelasi lucru, unde e o traditie care chiar si numai prin efectul trecerii timpului pune, generatie dupa generatie, niste reflexe de corectitudine de tip democratic.

Premierul Ponta, de formatie procuror, nu are atitudinea la care ne-am fi asteptat fata de justitie. Ati mai intalnit vreun guvern european in care un ministru judecat pentru fapte de coruptie sa ramana in guvern luni de zile? Nu e socant?

Ba da, si cred ca ar trebui sa ne socheze pe toti, dar nu ne socheaza suficient si nu suntem destui de multi cei care suntem socati. Asta este tot o problema pe care societatea romaneasca o are de ceva vreme, si anume lipsa de reactie la niste situatii flagrant anormale si in neregula. E o lipsa de reactie care vine ori din tocirea unor instincte, ori din absenta lor, pur si simplu.

E o toleranta fata de pozitii delicate, fata de pozitii in afara legii sau la limita ei, si chiar o complezenta in anumite situatii.

E si o complicitate generala? Multi spun "Si ce daca...? Si eu am copiat la scoala, si eu am dat spaga, si eu am incalcat legea, ce mare lucru?"

E un pic riscant sa spunem asa ceva. In primul rand, e vorba de distribuirea judicioasa a vinei. O vina colectiva tinde sa se topeasca mult mai lesne intr-un fel de absenta a ei, vina colectiva are tendinta sa dispara.

Daca vorbim de culpabilizare in masa, amintiti-va de discursul pe care il aveau foarte multi dintre cei care au demarat in tromba in politica romaneasca dupa 1989 si care spuneau "Am fost securist, am fost membru de partid, dar cu totii am participat, intr-un fel sau altul, la ceea ce s-a intamplat in ultimele zeci de ani in Romania, macar si prin tacere sau prin faptul ca aveam un carnet de partid".

Or, acest lucru nu e in regula. E un fals, pentru ca vinile si pedepsele se distribuie in raport cu marimea si gravitatea unui delict, asta este un principiu de drept pe care toata lumea, inclusiv premierul, ar trebui sa il stie.

Revenind, e o maniera de a trata cu complezenta si cu o oarecare lejeritate culpa, vina, coruptia, mita... E o toleranta, chiar sugerata in anumite zone a mass-media romanesti, fata de acest situatii.

Ma gandesc, de pilda, la cazul Becali, care e flagrant. Ma aflam intr-un platou de televiziune si cativa politicieni spuneau "Dar, de fapt, de ce il condamnam pe Becali si facem atata tam-tam? In fond, sunt altii care au furat mai mult decat el". Asemenea lucruri sunt incredibile si inacceptabile, mai ales daca vin din partea unor politicieni.

Cazul Becali e flagrant tocmai pentru ca trebuie sa gandim, sau sa incepem sa gandim, altfel: "Ai fost dovedit in justitie ca ai comis un delict? Ispasesti!".

In cazul ministrilor Fenechiu si Dragnea, si a relatiei pe care Victor Ponta o are cu ei, dar si cu propria lui profesie, lucrurile sunt si mai ingrijoratoare. Pentru ca, asa cum foarte bine spuneti, domnul prim-ministru ar trebui sa fie primul care realizeaza gravitatea faptului de a tolera in preajma sa, in Guvern, in fruntea unor ministere, prezenta unui astfel de ministru.

Foarte ciudata pare si atitudinea liberalilor, in frunte cu Crin Antonescu, candidat la presedintie. Acesta a spus in repetate randuri: "Nu cunosc dosarul Fenechiu, nu stiu ce contine, dar am incredere in el si stiu ca e nevinovat". Nu este un afront la adresa justitiei, nu indeamna presedintele PNL explicit la neincredere in magistrati?

Este aceeasi maniera de a ignora justitia. Totul se raporteaza in mod fundamental la relatia pe care aceste personaje o au cu statul de drept si cu justitia. Ma intorc iarasi la aspectul culturii democratice: noi nu avem lideri democratici, daca vorbim de Crin Antonescu, si chiar si Victor Ponta, care face parte dintr-o generatie educata majoritar dupa 1989.

Iar Crin Antonescu e departe de a fi un lider liberal. Este un lider populist, un lider demagog, face parte din familia (pe care el insusi a recunoscut-o) din care face parte si Viktor Orban, care e liderul populist cu tendinte autoritare de manual, as zice. Bifeaza toate caracteristicile trecute in manualele de stiinte politice care definesc un lider populist si autoritar.

Daca evaluam declaratiile lui Crin Antonescu legate de cazul Fenechiu din aceasta perspectiva, atunci nici nu ne mai miram foarte mult. Caracteristicile principale ale unui lider populist si cu tendinte autoritare sunt acelea de a pune in prim plan propriile atitudini, propriile relatii cu oamenii care il inconjoara si de a lasa in spate criteriile obiective, institutionale, care tin de statul democratic.

Este foarte posibil ca Liviu Dragnea sa fie trimis in judecata, mai ales ca recent i-a fost prezentat materialul de urmarire penala. Cum ar trebui sa reactioneze el, premierul, PSD, USL?

Fireste, in primul rand macar punand in discutie (ceea ce nu au anuntat macar ca au de gand sa faca) prezenta lui Liviu Dragnea in guvern. Ideal ar fi, dar evident vorbim de utopii in cazul de fata, ca din acel moment el sa nu mai faca parte din Cabinet.

Prezenta lui nu va face niciun bine credibilitatii pe care Victor Ponta vrea sa o castige, tinand seama si de noua dezvoltare in relatia dintre presedinte si prim-ministru. Pe prim-ministru se pare ca il asteapta zile grele in coabitare, daca e sa ne uitam la cel mai recent interviu acordat de presedintele Traian Basescu.

Victor Ponta ar trebui sa isi gestioneze intr-un mod mai inteligent capitalul de credibilitate pe care incearca sa il adune de ceva vreme. Eforturile din partea lui s-au vazut, mai mult decat la altii, dar va pierde aceasta credibilitate rapid, daca nu va reactiona un pic mai decis in cazul Dragnea.

Problema care se pune este ce impact are ceea ce spunem si dezbatem noi, jurnalisti, profesori, analisti, comentatori, formatori de opinie, in raport cu comportamentul electoral. Nefiind sociolog, dar observand totusi rezultatele alegerilor din ultimii ani, ultimele momente electorale, felul in care s-a construit discursul public la nivelul liderilor politici, al presei, al comentatorilor, am senzatia ca si la nivelul electoratului exista aceeasi toleranta binevoitoare in raport cu acest gen de personaje. Ele sunt considerate cele mai adaptate pentru supravietuirea in mediul politic romanesc.

Or, lucrul asta este o catastrofa pe termen lung pentru comportamentul electoral al romanilor. Se instituie ideea, care e deja prezenta de ceva vreme, ca politica, in genere, asa e, si ca negocierea in politica inseamna mita, coruptie, 'eu iti dau asta si tu imi dai asta', inseamna vanzare de locuri eligibile pe liste, inseamna toate astea la un loc si inca mult mai mult decat atat.

Pe masura ce aceasta convingere se instapaneste in mintile votantilor romani, lucrurile nu au cum sa evolueze in sensul bun, in sensul selectiei, pentru ca vorbim pe de o parte de o lipsa de criterii si de o laxitate fara masura in interiorul partidelor, atunci cand e vorba sa isi selecteze asa-zisele elite si sa le scoata in fata, iar pe de alta parte observam ca aceeasi usurinta si lipsa de criterii in selectie o are si electoratul roman.

E greu de raspuns ce se poate face.

Credeti ca Uniunea Europeana poate ajuta Romania sa isi faca ordine in propria societate? In acea directie sa ne indreptam sperantele?

Uniunea Europeana a aratat ca e capabila in anumite situatii limita, cum era cea flagranta de anul trecut, sa reactioneze, sa se mobilizeze. A facut-o. Mobilizarea acum un an a fost remarcabila, cu atat mai remarcabila cu cat reactiile liderilor vizati de criticile de la Bruxelles au fost, pe termen lung, extrem de violente.

Dar situatia de anul trecut era complet atipica si iesea din normele unei functionari a sistemului democratic. Era vorba de un guvern instalat dupa o motiune de cenzura, un guvern care nu era legitimat de alegeri, care se formase in urma unor negocieri si dezertari dintr-un partid in altul... Deci situatia era extrem de delicata.

Contextul s-a schimbat apoi. Daca ne uitam la tonul liderilor europeni dupa 9 decembrie, putem constata ca el s-a modificat. Si pe buna dreptate, pentru ca aveau in Cabinetul Ponta iesit din alegeri un partener legitimat de alegeri validate.

UE discuta cu un partener legitim si e mai putin dispusa sa tulbure apele decat in momente in care, evident, exista argumente puternice privind ilegitimitatea acestei puteri.

Pe de alta parte, nu ne putem astepta ca UE sa ne rezolve aceste probleme. Nu va putea, si nici nu va dori si nici nu o va face.

Ceea ce poate UE eventual sa ne ofere e un cadru institutional si o grija fata de derapajele prea evidente si prea rapide. Dar restul trebuie sa il facem noi.

Probabil ca exact acestea vor fi argumentele pe care Liviu Dragnea le va invoca pentru a ramane vicepremier si ministru chiar si in cazul in care va fi trimis in judecata. Va spune "Sunt legitimat de electorat, ales deputat, nu am de ce sa demisionez".

E foarte posibil, e un scenariu pe care trebuie sa il avem in vedere. Constitutia spune ceva, dar nu e suficient de clara in aceste cazuri, ci doar in cele in care exista o decizie in instanta. Intotdeauna exista un spatiu de jonglerie de care ministrii s-au foslosit si se folosesc in continuare foarte amplu. Da, imi e teama ca scenariul pe care tocmai l-ati evocat este si cel mai plauzibil.

Citeste si:
Întâlnire de urgență la Guvern după apariția primelor cazuri de infectare cu Omicron. Nicolae Ciucă: ”Nicio clipă nu trebuie pierdută”
Întâlnire de urgență la Guvern după apariția primelor cazuri de infectare cu Omicron. Nicolae Ciucă: ”Nicio clipă nu trebuie pierdută”
Premierul Nicolae Ciucă va avea duminică, 5 decembrie, o întâlnire cu specialiștii din domeniul sănătății pentru a decide măsurile care se impun în urma confirmării primelor cazuri de...
Sorin Grindeanu susține că datorită PSD-ului a fost inaugurat Lotul 2 din Autostrada Sebeş-Turda
Sorin Grindeanu susține că datorită PSD-ului a fost inaugurat Lotul 2 din Autostrada Sebeş-Turda
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat, sâmbătă, la Brăila, că, dacă nu ar fi forţat cu CNAIR deschiderea Lotului 2 din Autostrada Sebeş-Turda, ”anul acesta aveam foarte...