Avocatul Poporului, Renate Weber, afirma ca, in acceptiunea legislatiei internationale si interne, orice loc in care persoana este lipsita de libertate, de unde nu poate sa plece prin vointa proprie, este considerat loc de detentie, in timp ce prin Mecanismul National de Prevenire se urmareste respectarea drepturilor si demnitatii persoanelor aflate in acele locuri.
"In contextul actual, trebuie avut in vedere faptul ca persoanele internate in spitalele Covid nu au posibilitatea parasirii acestora decat in baza deciziei unei autoritati. Mai mult decat atat, in aceste spitale sunt internati atat pacienti simptomatici, dar si asimptomatici si suspecti de Covid, acestia neavand posibilitatea refuzului internarii", arata Avocatul Poporului.
"In aplicarea mandatului sau constitutional, Institutia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii si a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante in locurile de detentie, indeplineste inca din anul 2014, atributii specifice de Mecanism National de Prevenire, in conformitate cu legislatia romana. In acceptiunea legislatiei internationale si interne, orice loc in care persoana este lipsita de libertate, de unde nu poate sa plece prin vointa proprie, este considerat loc de detentie, iar prin Mecanismul National de Prevenire se urmareste respectarea drepturilor si demnitatii persoanelor aflate in acele locuri", se arata intr-un comunicat de presa de joi, semnat de Renate Weber.
Conform sursei citate, legislatia romana a transpus astfel in dreptul intern legislatia internationala si europeana, ratificata de Romania. Este vorba de Protocolul optional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Conventia impotriva torturii si a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptata la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.
In comunicat se arata ca, potrivit documentelor amintite, sunt locuri de detentie sau, dupa caz, locuri in care institutia Avocatul Poporului isi exercita atributiile privind prevenirea torturii si a tratamentelor rele sau degradante, urmatoarele:
a) penitenciarele, inclusiv penitenciarele-spital;
b) centrele educative, centrele de detentie;
c) centrele de retinere si arestare preventiva;
d) serviciile de tip rezidential pentru minorii care au savarsit fapte penale si nu raspund penal;
e) spitalele de psihiatrie si pentru masuri de siguranta, spitalele de psihiatrie;
f) centrele de tranzit;
g) centrele de cazare a strainilor luati in custodie publica, aflate in subordinea si administrarea Inspectoratului General pentru Imigrari;
h) centrele speciale de primire si cazare a solicitantilor de azil aflate in subordinea Inspectoratului General pentru Imigrari, avand regimul juridic al zonei de tranzit;
i) centrele in care se acorda servicii de asistenta pentru consumatorii de droguri, in regim inchis;
j) orice alt loc care indeplineste conditiile prevazute la alin. (1) sau face parte din sistemul de sanatate sau sistemul de asistenta sociala.
"Avocatul Poporului aminteste autoritatilor, publicului si presei, ca in anii 2014 si 2016 in Romania au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, in cadrul carora au fost vizitate, intre altele, spitale, centre de plasament etc", mai scrie in comunicat.
Avocatul Poporului arata ca membrii misiunilor au avut intalniri cu reprezentanti ai Ministerului Justitiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si cu cei ai Ministerului Sanatatii, in vederea prezentarii concluziilor misiunilor.
"Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici caminele de batrani, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortura, dar legislatia europeana care se aplica categoric tuturor statelor europene se refera la prevenirea torturii si tratamentelor inumane sau degradante in acele locuri in care persoanele sunt lipsite de libertate, in sensul in care nu pot parasi acele locuri prin vointa proprie.
In mod similar, legislatia elaborata in cadrul ONU are aceleasi cerinte. Transparenta administrarii acestor locuri este esentiala pentru a ne asigura ca persoanelor aflate acolo li se respecta drepturile si demnitatea umana", sustine Renate Weber.
In Europa exista 46 de tari in care sunt organizate si functionale Mecanisme Nationale de Prevenire, care au acelasi tip de competente, intre care: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.
Potrivit sursei citate, in februarie 2020, chiar Subcomitetul Natiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii - SPT a mentionat ca orice loc in care o persoana este tinuta in carantina si pe care nu este libera sa il paraseasca este loc de detentie, conform art. 4 din Protocolul Optional.
"In contextul actual, trebuie avut in vedere faptul ca persoanele internate in spitalele Covid nu au posibilitatea parasirii acestora decat in baza deciziei unei autoritati. Mai mult decat atat, in aceste spitale sunt internati atat pacienti simptomatici, dar si asimptomatici si suspecti de Covid, acestia neavand posibilitatea refuzului internarii. In baza mandatului si in aplicarea acestuia, MNP are obligatia sa monitorizeze tratamentul aplicat oricarei persoane aflate in locurile de detentie, iar prin activitatea de monitorizare se doreste asigurarea ca persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar si demnitatea", subliniaza Avocatul Poporului.
Renate Weber spune ca in activitatea de monitorizare Avocatul Poporului a solicitat mai multe informatii si documente si ca pacientii sa fie informati cu privire la desfasurarea monitorizarii spitalului, dar si cu privire la posibilitatea de a accesa si completa on line un chestionar intocmit de institutie.
Avocatul Poporului a trimis spitalelor o instiintare potrivit careia sunt monitorizate "impotriva torturii si a pedepselor si tratamentelor inumane si degradante si a exercitarii fara discriminare a drepturilor si libertartatilor fundamentale".
Ministrul Sanatatii, Nelu Tataru, afirma ca nu poate intelege cum spitalele au devenit loc de tortura si sunt asimilate locurilor de detentie. In plus, ministrul a anuntat ca va consulta juristii pentru a afla daca exista o baza legala pentru aceasta monitorizare. La randul sau, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, Raed Arafat, a precizat ca aceasta abordare va face medicii sa nu mai ia decizii.
Avocatul Poporului a trimis spitalelor din tara o instiintare potrivit careia sunt monitorizate, prin Domeniul privind prevenirea torturii in locurile de detentie.
Potrivit documentului prezentat de Digi 24, "scopul monitorizarii este consolidarea protectiei pacientilor impotriva torturii si a pedepselor si tratamentelor inumane si degradante si a exercitarii fara discriminare a drepturilor si libertartatilor fundamentale".
In plus, institutia solicita spitalelor sa anune pacientii si apartinatorii ca se face aceasta monitorizare si solicita numeroase acte si statistici de la fiecare unitate spitaliceasca.
Ministrul Nelu Tataru a comentat, miercuri seara, la Digi 24, monitorizarea facuta de Avocatul Poporului.
"Din punctul de vedere al profesionistului, al chirurgului, nu pot intelege cum spitalul devine un centru de tortura, cum tratamentul aplicat este o tortura, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu Covidul, salvand vieti, in acest moment par a suporta o ancheta. Din punctul de vedere al ministrului Sanatatii ma voi informa daca din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se intampla acum", a declarat ministrul.
Acesta a precizat ca nu i se pare normal ca spitalelor sa li spuna centre de detentie.
"Nu este normal ca dupa o perioada grea cineva iti pune un stigmat de centru de detentie, iar tratamentul sub suportul torturii. Asta am inteles. Vreau sa consult un jurist in drept international sa vad ce conventie poate transforma un spital intr-un centru de detentie, iar tratamentul in tortura, iar noi acum trebuie sa combatem acea tortura. (...) Va trebui sa am aceasta discutie pentru a vedea contextul legal national sau international, in care o unitate spitaliceasca este un centru de detentie. Nu am primit sesizari de rele tratamente. Au fost solicitari ale pacientilor asimptomatici de a fi externati, dar de tratament agresiv, tortura nu am avut", a adaugat ministrul.
Acesta a afirmat ca nu a vazut rele tratamente, dar a vazut medici cu mainile goale incercand sa salveze pacienti.
La randul sau, seful DSU, Raed Arafat, a explicat ca aceasta monitorizare se putea face invocand drepturile pacientilor, Avocatul Poporului avand atributii in acest sens, fara a fi invocata tortura.
"Daca nu se revine pe treaba asta, o sa determinati medicii sa nu mai ia decizii si se va ajunge sa luati (Avocatul Poporului - n.r.) decizii asupra lor, pentru ca aici este vorba de decizii pe pacient si impreuna cu pacientul si explicand pacientului. Deci asimilarea intre un loc de tratament, un salon de tratament... medicul si pacientul a inteles ca s-a asimilat spitalul cu un loc de detentie si cumva asta se lasa de inteles. Putea sa se mearga pe drepturile pacientului si sa vedem daca drepturile pacientului sunt respectate", a explicat Arafat.
Raluca Alexandru, adjunct al Avocatului Poporului, a explicat ca termenii utilizati sunt cei prevazuti de legislatie.
"Termenii utilizati sunt cei prevazuti de legislatie. (...) In niciun caz nu vorbim de tratamente de tortura. Asa este numele domeniului pe care l-a stabilit Legea 35/1997. (...) Noi am vrut prin aceasta actiune sa informam pacientii ca au posibilitatea de a completa un chestionar intocmit de domeniul pe care il coordonez, direct pe site-ul Avocatului Poporului. Mai mult, am considerat ca prin solicitarea de afisare ca aceasta institutie este monitorizata, era normal sa informam acesti pacienti", a declarat Raluca Alexandru.
Nelu Tataru si Raed Arafat au vorbit si despre faptul ca spitalele, ocupate inca cu tratarea pacientilor bolnavi sau sustecti de coronavirus nu au posibilitatea sa efectueze toate statisticile cerute de Avocsatul Poporului.
Daca nu... Vezi tot