Istoria tumultoasa de la Avocatul Poporului. Ce sefi au ocupat institutia si ce partide i-au sustinut

Avocatul Poporului ar trebui sa fie unul dintre principalii aparatori ai drepturilor si libertatilor cetatenesti. Cu toate astea, istoria din ultimii ani a dovedit ca functia s-a transformat treptat, incepand din perioada USL-ului, mai degraba intr-o arma arma politica.

Primul Avocat al Poporului a fost Paul Mitroi, fost avocat al Tribunalului Sectorului III din Bucuresti. Acesta a fost numit in functie in 1997 iar in 2001, la finalul mandatului, a fost numit judecator la Curtea Suprema de Justitie.

Dupa Mitroi, in functie a urmat Ioan Muraru, fost membru al Comisiei care a redactat proiectul Constitutiei Romaniei (1990-1991). Acesta a mai fost judecator iar mai apoi presedinte al Curtii Constitutionale. In octombrie 2001, Muraru a fost ales de catre Senat in functia de Avocat al Poporului, iar mai apoi, in 2006, era ales din nou.

Cum mandatul de Avocat al Poporului poate fi reinnoit o singura data, in 2011 functia a fost preluata de catre Gheorghe Iancu. Anterior, Iancu a fost secretar general al Curtii Constitutionale, iar apoi consilier la Curtea de Conturi si director la Autoritatea Electorala Permanent. Cu toate astea, Iancu avea sa fie demis cateva luni mai tarziu, in iulie 2012, in urma unui vot in Parlament la care USL a votat masiv pentru, si la care nu s-a judecat rapoartele de activitate. In vara aceluiasi an, USL avea sa decapiteze mai multe institutii, printre care si ICR, pana sa ajunga la suspendarea presedintelui Traian Basescu.

Dupa un scurt interimat al lui Valer Dorneanu (actual presedinte CCR care la acea data era membru PSD), in functia de Avocat al Poporului a urmat Anastasiu Crisu. Propus in functie de USL, in 2002, in calitatea de procuror al Curtii de Conturi, Crisu i-a deschis un dosar lui Traian Basescu (primar al Capitalei la acea data). Ulterior, Basescu avea sa fie declarat nevinovat.

La un an de cand era in functie, in decembrie 2013 Anastasiu Crisu isi dadea demisia din functie, iar cateva luni mai tarziu in locul sau era votat fostul premier Victor Ciorbea. Propus in functie de catre PSD, la acea data Ciorbea abia isi dadea demisia din functia de senator PNL pentru a ocupa un post de membru in conducerea Autoritatii de Supraveghere Financiara. Ulterior, a renuntat la postu de la ASF pentru a preluat sefia de la Avocatul Poporului. La momentul votului din Parlament PNL a iesit din sala, iar mai apoi a contestat numirea fostului coleg liberal.

Criticat adesea pentru ca nu a servit interesele cetatenilor, imediat dupa violentele din 10 august 2018 din Piata Victoriei, Ciorbea declara in presa ca la momentul respectiv se afla in concediu si ca nu cunoaste "datele" problemei.

"Eu sunt plecat in concediu inca de dinaintea evenimentelor din 10 august, asa ca, vedeti dumneavoastra, nu cunosc toate datele problemei (...) Avand in vedere ca sunt in concediu, inca nu am aflat daca au fost primite solicitari, sesizari, plangeri din partea cetatenilor privitoare la incidentele de pe zece august", afirma Victor Ciorbea.

In 2019 acesta din urma ramanea fara sprijinul PSD, iar in locul sau era propus pentru functia de Avocat al Poporului un alt membru trecut prin PNL. Dupa trei mandate de europarlamentar din partea liberalilor, Renate Weber il urma pe Calin Popescu Tariceanu in ALDE iar mai apoi avea sa fie numita Avocat al Poporului.

Ce salariu primeste Avocatul Poporului

Potrivit unei declaratii de avere, Renate Weber a castigat in 2020 peste 153.000 de lei (n.red.: 31.000 euro) din salariul de Avocat al Poporului. De mentionat ca venitul se calculeaza dupa un coeficient in functie de salariul minim pe economie. Concret, Avocatul Poporului, la fel ca si un ministru, primeste un salariu de 10.5 inmultit cu venitul mediu.

Cum salariul minim a crescut in 2021, asta inseamna ca si venitul noului Avocat al Poporului va fi mai mare. Pentru o luna de munca, Fabian Gyula va primi aproximativ 14.000 de lei net, adica 2.800 de euro.

AUR are un proiect pentru modificarea Legii CCR. Ce atribuții va avea Curtea Constituțională cu privire la alegerile prezidențiale

Parlamentarii AUR vor depune un proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu scopul prevenirii unor „noi abuzuri”...

Regretul lui Liviu Dragnea, după anularea alegerilor prezidențiale. Cum îl susținea fostul președinte al PSD pe actualul șef al CCR. „A fost ordin din străinătate”

Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, a comentat anularea alegerilor prezidențiale în România de către Curtea Constituțională în 2024. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Dan...