The Washington Post: Problemele globale uitate care au escaladat în 2021

În 2021, pandemia de coronavirus, împreună cu o serie de alte probleme, au forțat democrațiile liberale relativ stabile din Occident să se concentreze asupra problemelor interne. Dar unul dintre efectele secundare ale atenției acordate politicii interne a fost lipsa de răspuns la o criză cu mai multe fațete din întreaga lume, scrie The Washington Post.

În 2021, gravele dezastre umanitare și politice au escaladat în diferite țări, care ar primit mai multă atenție și asistență internațională într-o lume fără pandemie. Războaiele civile s-au adâncit din cauza lipsei inițiativelor diplomatice. Autocrații au abuzat de problemele lumii liberale pentru a intensifica represiunea. Efectele schimbărilor climatice nu au făcut decât să exacerbeze pericolul și instabilitatea.

Comunitatea internațională a „amânat problemele pentru mai târziu”. Desigur, este imposibil să rezolvi toate problemele lumii, dar atunci când lumea democratică nici măcar nu încearcă să facă acest lucru, rezultatul este adesea catastrofal.

La sfârșitul anului 2020, Comitetul Internațional de Salvare a publicat Lista de Urgență a 10 crize uitate la care comunitatea internațională trebuia să răspundă în 2021. Directorul Comitetului Internațional de Salvare, David Miliband, a spus că anul 2021 va fi amintit pentru „ajutarea sau uitarea de la cei care au suferit cel mai mult”.

Listă de probleme actualizată

Comitetul Internațional de Salvare a lansat recent o listă actualizată, iar verdictul său asupra acțiunilor comunității internaționale din acest an a fost dezamăgitor. El caracterizează situația umanitară în schimbare, care este comună în multe regiuni afectate de criză, drept „eșec de sistem”.

„Dacă 2020 a învățat lumea cum să supraviețuiască unei crize, atunci 2021 a arătat ce se întâmplă atunci când o criză devine prelungită și chiar rutină. Pentru cei care trăiesc în cele mai afectate țări ale lumii, criza constantă este noua normă”, a spus Miliband.

Cele 10 țări pe care Comitetul Internațional de Salvare le evidențiază diferă în multe aspecte, dar sunt în mare parte ignorate de lumea democratică, iar problemele lor sunt exacerbate. Afganistanul a devenit unul dintre subiectele cheie de discuție în timpul retragerii eșuate a SUA și a preluării puterii de către talibani. Țara este acum expusă riscului de foamete larg răspândită.

Mai mult de jumătate din populația Yemenului a suferit de o criză alimentară în 2021, potrivit Comitetului Internațional de Salvare, deoarece războiul civil a fost în al șaptelea an. Lipsa atenției internaționale asigură că situația din Yemen se va deteriora în anul viitor. Condițiile umanitare și politice din Africa s-au deteriorat în 2021 fără o creștere corespunzătoare a asistenței internaționale.

Armata din Myanmar este prinsă într-un „impass violent” după lovitura de stat, care limitează accesul la ajutorul umanitar și contribuie la criza economică.

Războiul civil brutal din Etiopia distruge capacitatea țării de a funcționa, cu atât mai puțin de a rezolva diviziunile interne profunde. Crimele de război de ambele părți rămân practic nepedepsite. De asemenea, nu există nicio inițiativă internațională realistă pentru a atenua situația din Siria, unde milioane de oameni care refuză să trăiască sub domnia lui Bashar al-Assad încearcă să evite COVID-19, foamea și agresiunea din partea propriului guvern.

Libanul, Haiti, Venezuela și alte țări se află într-o situație dificilă și pe traiectorii periculoase. Cât timp va dura până când una dintre aceste crize devine o urgență internațională care nu mai poate fi ignorată?

Țările occidentale trebuie să se dedice din nou rezolvării conflictelor. În 2022, este important să ne amintim crizele globale uitate și să facem mai mult pentru a rezolva problemele. Nu vă puteți permite încă un an de „neglijență”, rezumă publicația.

2021 a avut de toate. A început cu asaltul asupra democrației de la Washington, când susținătorii lui Donald Trump au invadat capitoliul SUA, a continuat cu nenumărate fenomene meteorologice extreme, care au accentuat criza climatică, după care a urmat sfârșitul umilitor și haotic al experimentului democratic al Americii în Afganistan, tensiunile comerciale dintre Casa Albă și Beijing, lupta pandemică între vaccinați și nevaccinați, regresul democratic în multe părți ale lumii, criza migranților de la frontiera Belarusului cu UE și în final criza din Ucraina, orchestrată de Vladimir Putin, notează CNN.

2021 a fost și anul declarațiilor mărețe, dar al acțiunilor mai puțin impresionante asupra climei. Incendiile și inundațiile din California, Germania și până în Siberia au supus atenția omenirii, dar răspunsul împotriva schimbărilor climatice de la summitul COP 26 organizat la Glasgow a fost unul sub așteptări și care nu rezolvă problema.

2021 a fost, de asemenea, anul în care impactul rețelelor sociale a fost simțit profund. Mai presus de toate, 2021 pare să fi fost un an al avertismentelor privind relațiile noastre cu tehnologia, planeta și cei care ne guvernează, fie că sunt aleși sau auto-numiți.

Democrația fragilizată

Invazia Capitoliului SUA din 6 ianuarie, alimentată de teorii ale conspirației despre alegeri prezidențiale furate și incitată de un președinte în exercițiu aflat la final de mandat, a șocat o lume întreagă.

Deși rezultatul alegerilor din 2020 a fost certificat de către Congres, respingerea unui rezultat incontestabil de către o minoritate furioasă, mormăielile despre legea marțială și desfășurarea a 20.000 de membri ai Gărzii Naționale pentru inaugurarea președintelui Joe Biden au reprezentat un moment fără precedent pentru SUA, cât și pentru alte democrații ale lumii.

Evenimentele din 6 ianuarie 2021 au fost emblematice pentru diviziunile toxice care au ajuns să stăpânească societatea americană.

Într-un efort de a restabili această încredere și de a provoca o creștere a autoritarismului la nivel mondial, administrația Biden a reunit peste 100 de țări, deși virtual, la începutul lunii decembrie, la ceea ce s-a numit summitul pentru Democrație.

China și Rusia nu au fost în mod evident invitate. Președintele Biden spusese la o conferință de presă din martie că președintele chinez Xi Jinping „este una dintre persoanele care cred, asemenea lui Vladimir Putin, că autocrația va domina viitorul, iar democrația nu mai poate funcționa într-o lume tot complexă.”

Ministerul chinez de Externe a reacționat față de organizarea summitului pentru democrație, subliniind că SUA „au căutat, sub pretextul democrației, să incite diviziunea și confruntarea pe scena internațională și să distragă atenția de la problemele sale interne”.

Pe lângă cele întâmplate în 6 ianuarie la Washington, ultimele 12 luni nu au oferit prea mult confort. În multe țări, în special în cele în care rădăcinile democrației au fost superficiale de la început, libertățile au fost erodate sau au dispărut cu totul. 2020 a adus cu sine lovituri de stat în Myanmar, Sudan și Mali, destrămarea Etiopiei, alegeri trucate în Nicaragua și mai ales victoria talibanilor în Afganistan.

China, care neagă abuzurile de drepturi ale omului în Xinjiang, și-a intensificat atacurile ideologice asupra Occidentului, promovând un nou tip de ordine internațională, pe măsură ce încrederea în democrație începe să scadă. Ministrul de externe al Chinei Wang Yi a și declarat că „Democrația variază în funcție de diferite condiții naționale și nu poate fi un model sau un standard”.

Dar provocarea Beijingului a fost mult mai mult decât ideologică. Starea de conflict în raport cu Taiwanul a crescut și a accelerat dezvoltarea rachetelor hipersonice, un program descris de generalul John Hyten, fost vicepreședinte al șefului de stat major al SUA, drept „uimitor”. „Ritmul în care se mișcă și traiectoria pe care se află China va face să depășească Rusia și Statele Unite dacă Casa Albă și Moscova nu fac nimic pentru a opri schimbarea”, a mai declarat Hyten.

Unii analiști susțin că „atât Beijingul, cât și Moscova, văd epuizarea Americii ca pe o șansă de a rezolva probleme neterminate în Marea Chinei de Sud și în fostul teritoriu care a aparținut cândva URSS”.

Pe măsură ce regimurile autocratice capătă și mai multă consistență, o stare de incertitudine și neliniște a pătruns în multe țări occidentale. Sondajele din acest an au identificat o nemulțumire publică în creștere și o frustrare în ceea ce privește corupția, inegalitățile sociale și gestionarea pandemiei.

De exemplu, un sondaj Pew Research realizat în primăvară în 17 țări a constatat că în țări precum Italia, Spania, Statele Unite, Coreea de Sud, Grecia, Franța, Belgia și Japonia, aproximativ două treimi dintre oameni „cred că sistemul lor politic are nevoie de schimbări majore sau trebuie reformat complet. " Majoritatea respondenților au precizat, de asemenea, că nu au încredere că acele schimbări se vor produce.

Nemulțumirea se extinde și în ceea ce privește economia liberală, care a determinat progresul global din ultimele trei generații. În Italia, Spania și Grecia, cel puțin opt din 10 persoane consideră că sistemul economic are nevoie de schimbări majore sau de o revizuire completă. Două treimi dintre cetățenii SUA și din Franța împărtășesc acest sentiment, în ciuda redresării economice post-pandemice a multor economii occidentale, pe măsură ce restricțiile s-au relaxat în timpul anului.

Există o strânsă corelație între această nemulțumire și opiniile despre modul în care a fost tratat coronavirusul, scriu jurnaliștii de la CNN. Într-un sondaj din iunie efectuat în 13 economii avansate, Pew Research a constatat că 34% dintre oameni au simțit că țările lor sunt mai unite în timpul pandemiei, dar 60% au considerat că diviziunile naționale s-au înrăutățit de când a început pandemia de COVID-19.

Chiar dacă lumea a început să iasă provizoriu din pandemie, mulți dintre oameni au rămas vulnerabili la consecințele sale dezbinatoare, cum ar fi inechitatea în ceea ce privește accesul la vaccinuri. Lupta dintre binele social și drepturile unui individ s-a accentuat din ce în ce mai mult.

Influența globală a rețelelor sociale

Dezbaterea despre influența globală a rețelelor sociale și cum să o reglementăm a fost intensificată în 2021 datorită unui cetățean american pe nume Frances Haugen, o fostă angajată a Facebook, care a dezvăluit mii de documente ale companiei.

Haugen a declarat în fața unei comisii din Senatul SUA că produsele companiei „dăunează copiilor, stimulează diviziunea și viciază democrația”. De asemenea, fosta angajată Facebook a subliniat că marea companie americană și-a pus „profiturile înaintea clienților”.

Dar dincolo de marketing și algoritmii platformelor de social media, 2021 a fost martorul utilizării continue a social media pentru incitare.

2021 a pregătit scena pentru lupte în diverse domenii între companii, oameni și țări, care vor continua mai departe în 2022. Democrațiile vor trebui să concureze cu autocrațiile pe piața ideilor, încercând în același timp să coopereze în probleme precum schimbările climatice, terorismul, securitatea cibernetică și sănătatea (înaintea următoarei pandemii).

În 2022, efortul global va fi direcționat spre a lăsa pandemia de coronavirus în urmă, în încercarea de a soluționa consecințele sale economice, sociale și psihologice. Dar nu va fi ușor.

Cum arată „Ordinea mondială alternativă” imaginată la Beijing

În prezent, ambiția președintelui chinez Xi Jinping de a reface lumea este de netăgăduit. El dorește să dizolve rețeaua de alianțe a Washingtonului și să epureze ceea ce el respinge ca...

Cea mai recentă dronă spion supersonică a Chinei seamănă mult cu una americană care s-a prăbușit acolo în 1971

Pe 20 martie 1971, un bombardier B-52 special modificat al Forțelor Aeriene ale SUA din Escadrila 4200 de Suport a decolat de la Baza Forțelor Aeriene Andersen din Guam, purtând o aeronavă...