Ungaria depășește România pentru prima dată în istoria modernă într-un clasament neașteptat. De ce nu a mai mișcat țara noastră în ultimii 20 de ani

Banca Națională a Ungariei a depășit în premieră Banca Națională a României la deținerile de aur, după ce a cumpărat 14,5 tone din metalul prețios la finalul lunii septembrie. În timp ce statul vecin intră în rândurile țărilor care și-au extins rezervele de aur, România rămâne statornică, fără să cumpere vreun gram de aur în ultimii 22 de ani.

Banca centrală a Ungariei se alătură instituțiilor din Polonia, Turcia, Serbia, dar și din țări precum China, India sau Singapore, care au cumpărat aur în ultimii trei ani, relevă o analiză a comerciantului de metale prețioase Tavex România. Conform datelor Băncii Naționale a României, deținerile oficiale de aur ale țării noastre sunt de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt deținute în seifurile Băncii Angliei. Cu această cantitate, România este pe locul 39 la nivel global în ceea ce privește rezervele internaționale de aur și pe locul al șaselea în regiunea Europei de Est.

"Scopul principal în deținerea aurului este că acesta permite menținerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în același timp și un instrument de independență față de infrastructura piețelor financiare globale", spun experții companiei.

Prin raportarea valorii aurului deținut la totalul rezervelor internaționale, metalul galben are o pondere de 12% în rezerva internațională a României. De la introducerea noului leu românesc, în 2005, această valoare a fluctuat constant, între 6,24% și 14,14%. În pofida acestui interval, deținerile efective de aur s-au modificat prea puțin în termeni cantitativi. Fluctuațiile sunt cauzate atât de schimbarea prețului internațional al aurului, cât și de schimbarea celorlalte active deținute (precum titlurile de stat). Cum doar anul acesta prețul aurului a crescut cu 25%, este de înțeles că a ajuns să aibă o cotă parte mai mare în totalul rezervelor.

"Recomandările Fondului Monetar Internațional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaționale ale unei țări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croația, țări care nu dețin aur deloc) și 75% (țări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA și Germania). Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menținut de Banca Națională a României. Totuși, într-o lume în care datoriile publice și private cresc constant - datoria globală raportată la produsul total global este de 333% - și cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10 - 12% din aur este suficient pentru a acoperi creanțele diverselor părți asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligațiuni corporative, depozite bancare etc.)", a afirmat Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, citat în analiză.

Analiștii companiei precizează că anul acesta a fost marcat de tăierea dobânzilor, cu scopul stimulării creditării pentru a salva economiile de criză, iar valoarea noilor titluri de stat emise e mai mică față de cele emise la dobânzi de niveluri record.

Totuși, BNR nu a considerat necesară extinderea deținerilor de aur, ultima achiziție având loc în anul 2002, scopul declarat al BNR fiind să mențină stabil cursul de schimb dintre leu și euro, care nu este sinonim cu întărirea valorii leului românesc.

Cele mai des întâlnite motivații din spatele deținerii de rezerve internaționale de către băncile centrale sunt: asigurarea unui fond în caz de situații de urgență, utilizarea activelor în ceea ce privește implementarea politicii monetare, dar și folosirea acestor rezerve ca ancoră pentru valoarea monedei emise de banca centrală.

Rezervele valutare ale BNR, în scădere la sfârșitul lunii noiembrie cu aproape 1,7 miliarde de euro. Ce s-a întâmplat

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au ajuns, la data de 30 noiembrie, la 61,174 miliarde euro, comparativ cu 62,841 miliarde euro înregistrate pe 31 octombrie 2024,...

România ar putea pierde Dacia, dacă iese din UE. Mașinile produse la Mioveni s-ar scumpi cu minim 2.000 de euro dacă nu am mai fi în UE. Producția s-ar putea muta în Maroc ANALIZĂ

România este strâns legată de capitalul industrial din Occident. Cele mai importante exporturi ale României, care au contribuit la dezvoltarea economică a țării, sunt cele din industria...