Riscul de țară al României, dublu față de cel al altor țări din regiune. Prăbușire a încrederii investitorilor în doar patru luni

Luni, 02 Mai 2022, ora 15:07
3809 citiri
Riscul de țară al României, dublu față de cel al altor țări din regiune. Prăbușire a încrederii investitorilor în doar patru luni
Ministrul de Finanțe a afirmat de curând că România se împrumută la dobânzi similare sau apropiate cu Ungaria și Polonia, de 6,7%.

Ministrul de Finanțe a afirmat de curând că România se împrumută la dobânzi similare sau apropiate cu Ungaria și Polonia, de 6,7%.

El a argumentat nivelul ridicat al costului finanțării datoriei publice prin faptul că țara noastră se împrumută foarte scump de aproximativ 10 ani.

Însă dincolo de privirea aruncată înspre trecut, viitorul este cel care se anunță extrem de problematic pentru România.

Finanțare la dobânzi uriașe

Pe final de aprilie 2022, percepția investitorilor asupra riscului de țară a suferit o nouă deteriorare puternică, indicatorul ajungând la un nivel dublu față de orice altă țară din regiune.

Astfel, cotațiile titlurilor CDS (Credit Defaul Swaps) în dolari, cu maturitatea de 5 ani, asociate riscului de țară al României, au ajuns 218,86 puncte de bază, în data de 29 aprilie 2022, în condițiile în care la jumătatea lunii aprilie, în data de 14, erau la nivelul 178,95 puncte de bază, potrivit ratingului Standard&Poor’s.

Pentru comparație, la finalul lunii aprilie 2022, cel mai ridicat nivel al cotațiilor pentru titlurile CDS din regiune, cu excepția României, era cel al Ungariei, 111,93, adică aproape jumătate în comparație cu percepția riscului investitorilor față de finanțarea țării noastre.

Urmează Polonia, cu 92,02, Bulgaria, cu 75,10 și Cehia cu 41,08.

Faptul că investitorii nu mai sunt dispuși să finanțeze țara noastră decât în schimbul unor dobânzi uriașe este un semnal al deprecierii încrederii acestora și al creșterii riscului suveran de țară.

Riscul de țară a crescut de aproape trei ori

Deteriorarea abruptă a situației geo-politice a adus și o creșterea costurilor de îndatorare pentru toată regiunea.

La această situație însă, România vine cu caracterul particular ale economiei sale, afectată de grave dezechilibre macroeconomice, fiind singura țară din Europa de Sud Est cu deficite gemene importante (de cont curent și fiscal).

Percepția investitorilor asupra riscului suveran al României s-a deteriorat abrupt începând cu data de 1 martie, după începerea războiului, costurile la care țara noastră se împrumută fiind în plină tendință puternic crescătoare.

Trebuie precizat că România se împrumuta încă de anul trecut la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană și din regiune, iar deteriorarea situației geo-politice din Europa de Est și Sud-Est nu a făcut decât să agraveze situația.

Evoluția titlurilor CDS pentru România, de la finele anului trecut și până în prezent, este fulminantă, nivelul cotației crescând de aproape trei ori, cu mult peste riscul din regiune, după cum urmează:

31 Decembrie 2021: 76,31, 17 Ianuarie 2022: 77,31, 16 Februarie 2022: 90,12, 25 Februarie 2022: 90,13 (pe 24 februarie Rusia a invadat Ucraina), 1 Martie 2022: 119,67, 16 Martie 2022: 139,58, 14 Aprilie 2022: 178,95, 29 Aprilie 2022: 218,86.

România este și singura țară membră UE din regiune care, potrivit Standard&Poor’s, are un rating de țară de BBB -, cel mai aproape de categoria ”junk”, nerecomandată investitorilor.

Ungaria și Bulgaria se află la BBB, în timp ce Polonia are un rating de țară de A-, iar Cehia AA-.

Avertismentul BNR

Foarte important: Sub egida BNR a fost publicat recent un document cu concluzii foarte dure cu privire la situația financiară a României, în care se arată că Guvernul ori adoptă cât de repede posibil măsuri de austeritate, ori România riscă să nu își mai poată finanța datoria publică, mai concret spus, să intre în incapacitate de plăți.

Nu poți practica deficite bugetare mari la nesfârșit fără a-ți bloca accesul la finanțare, atrage atenția sursa citată.

Trebuie menționat că CDS-urile sunt instrumente derivate de pe piața de capital care permit transferul riscului de credit. Astfel, cel care vinde un CDS – credit default swap – se obligă să acopere pierderile atunci când debitorul intră în incapacitate de plată.

La nivelul unui stat, CDS-urile reflectă prețul riscului de țară. În consecință, cu cât CDS-urile cresc, cu atât costul de finanțare al țării se majorează.

Citește și:
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
În cea mai recentă reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, cel care votează extinderea Spațiului Schengen, nu s-a discutat oficial despre aderarea României....
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri, 27 ianuarie, la Brăila, despre rotaţia premierilor din luna mai şi schimburile de ministere, că ”dacă revenim la mofturile de a băga funcţiile...