Cum a încercat Robert Negoiță să scape de dosarul în care e acuzat că i-a păcălit pe consilierii locali să prelungească cu 10 ani contractul de salubritate în Sectorul 3

Luni, 29 Mai 2023, ora 21:40
5421 citiri
Cum a încercat Robert Negoiță să scape de dosarul în care e acuzat că i-a păcălit pe consilierii locali să prelungească cu 10 ani contractul de salubritate în Sectorul 3
Robert Negoiță este acuzat că i-a păcălit pe consilierii locali să voteze prelungirea cu 10 ani a contractului cu Rosal Grup SA. FOTO: Facebook / Robert Negoiță

Sectorul 3 ca unitate administrativ-teritorială (UAT) a anunțat la termenul de luni, 29 mai, că s-a constituit parte civilă în dosarul penal al lui Robert Negoiță, cu un prejudiciu de 42 de milioane de lei, în care edilul este judecat în legătură cu prelungirea nelegală cu încă 10 ani a contractului de salubritate cu SC Rosal Grup SA. Robert Negoiță a încercat fără succes să obțină restituirea dosarului la DNA, dar judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea procesului.

Două termene s-au scurs la Curtea de Apel București din procesul de abuz în serviciu al actualului edil al Sectorului 3: unul pe 3 aprilie, atunci când instanța n-a avut dosarul pe masă, iar SC Rosal Grup SA n-a avut avocat și unul luni, 29 mai, când a fost fixat un nou termen de judecară, pentru 26 iunie, pentru ca avocații să studieze cererea UAT Sector 3 de constituire ca parte civilă.

Pe scurt spus, într-un proces penal, partea vătămată nu cere daune, pe când partea civilă solicită recuperarea prejudiciului. Asta înseamnă că primarul Robert Negoiță se va „bate” în instanță nu numai pentru a scăpa de acuzațiile procurorilor DNA, ci și sub aspectul laturii civile, adică pe bani, cu sectorul pe care îl conduce.

Reamintim că Robert Negoiță a fost trimis în judecată pe data de 10.08.2022, pentru că ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local al Sectorului 3, a unui act adițional care, printre alte amendamente, viza și prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani, fapte care ar fi avut loc în 2013.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

În plus, în 2014, Robert Negoiță ar fi încheiat și semnat în mod nelegal, un alt act adițional, fără a-l supune aprobării Consiliului local, prin care s-ar fi crescut frecvențele de realizare a activităților de curățenie a căilor publice cu influență asupra creșterii costurilor operatorului de salubritate Rosal Grup S.A.

Faptele ar fi continuat în 2018 și 2019, când funcționarii din Primăria Sectorului 3 au încercat să se „acopere cu hârtii” și să ascundă modalitatea prin care fusese prelungit cu 10 ani contractul cu Rosal Grup SA.

Ziare.com a consultat motivarea deciziei din data de 9 ianuarie 2023, prin care judecătorul de cameră preliminară a confirmat legalitatea rechizitoriului DNA, respingând cererile și excepțiile invocate de către Robert Negoiță și de către ceilalți funcționari publici vizați în Dosarul Rosal.

Cum a încercat Negoiță să scape de Dosarul Rosal

Iată ce critici a adus Robert Negoiță rechizitoriului procurorilor anticorupție, atunci când solicita restituirea cauzei la Parchet:

  • „Analizând faptele pentru care s-a început urmărirea penală in rem (prin Ordonanţa din 27.12.2021) şi fapta pentru care s-a început urmărirea penală in personam (prin Ordonanţa din 14.01.2022) s-a observat că nu s-a început niciodată urmărirea penală in rem pentru fapta pentru care s-a început urmărirea penală in personam
  • Totodată, s-a observat că nu s-a dispus niciodată nici extinderea urmăririi penale in rem, și nici măcar schimbarea încadrării juridice a faptei in rem, cu privire la fapta pentru care s-a început urmărirea penală in personam.
  • Prin Ordonanţa din 22.07.2022 (filele 163-167) s-a dispus schimbarea încadrării juridice, schimbare care, în mod nelegal organul de urmărire penală a reunit într-o singură infracţiune de instigare la abuz în serviciu (…) cu consecinţe deosebit de grave (…) două fapte infracţionale care au doi autori diferiţi, care au acte materiale diferite, care sunt imputate că s-ar fi săvârşit la diferite intervale de timp şi faţă de care subsemnatului i se atribuie o calitate diferită. Mai mult, una dintre fapte este plasată în timp după momentul la care mi se impută mie, pe nedrept, că aş fi săvârşit fapta penală de instigarea la abuz în serviciu.
  • Din analiza Ordonanţei din 27.12.2021 nu rezultă că s-ar fi început urmărirea penală in rem pentru o presupusă faptă de abuz în serviciu constând în pretinsa încălcare a atribuţiilor de serviciu.
  • Or, în conformitate cu art. 305 alin. (3) Cod pr. penală, atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală in rem şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin. (I), organul de urmărire penală dispune să se efectueze în continuare faţă de aceasta urmărirea penală, dobândind astfel calitatea de suspect.
  • Prin urmare, continuarea urmăririi penale faţă de suspect, nu poate avea loc omisso medio, decât cu privire la fapta pentru care anterior s-a dispus începerea urmăririi penale in rem. Începerea urmăririi penal in personam cu privire la o anumită faptă, fără ca în prealabil să se fi început urmărirea penală în rem pentru această faptă face ca urmărirea penală începută in personam să fie lovită de nulitate.
  • Prin ordonanţa din 22.07.2022, procurorul a dispus pe de-o parte extinderea urmăririi penale in personam faţă de subsemnatul, iar pe de altă parte schimbarea încadrărilor juridice pe care inculpatul le avea la momentul respectiv.
  • Inculpatul a precizat, referitor la criticile formulate că acestea sunt formulate pe două paliere. Primul, priveşte lipsa extinderii in personam a urmăririi penale cu privire la fapta de abuz în serviciu (…) infracţiune ce a stat la baza unei schimbări de încadrare juridică. Al doilea, priveşte rezultatul greşit şi lipsit de orice logică juridică al operaţiunii de schimbare a încadrării juridice, prin mecanismul prevăzut de procuror la filele 163-167 din Ordonanţa din 22.07.2022, în sensul că s-au încălcat normele de drept material prin reunirea a două presupuse fapte infracţionale cu autori diferiţi, cu elemente materiale diferite şi cu plasări în timp care nu au nicio legătură cu fapta imputată în final.
  • Nelegalitatea schimbării de încadrare juridică rezidă în aceea că, deşi fapta de instigare la abuz în serviciu care i se impută pe nedrept şi care este rezultatul operaţiunii de schimbare a încadrării juridice priveşte aspecte legate de modul în care s-a propus şi votat HCL 511 /30.10.2018, organul de urmărire penală înţelege să adauge la aceasta un element material săvârşit de alt autor decât consilierii locali şi sub o altă calitate, respectiv complicitatea la abuz în serviciu.
  • În alte cuvinte, procurorul a susţinut că pentru comiterea faptei de instigare a consilierilor locali pentru votarea H.C.L. 511/30.10.2018. care mi se impută, m-aş fi folosit de Dispoziţia nr. 3927/20.08.2019 şi de Dispoziţia 4558/03.10.2019, dispoziţii care au fost date ulterior adoptării H.C.L 511/2018.
  • Or, este lipsit de logică juridică să i se impute în cadrul acuzaţiei acte materiale pretins săvârşit în anul 2019 pentru o faptă de instigare pe care aş fi săvârşit-o în anul 2018.
  • Confuza descriere a presupuselor aspecte infracţionale, duce la lipsa înţelegerii în concret a acuzaţiei care mi se aduce şi impune restituirea rechizitoriului la Parchet în vederea remedierii gravelor erori de care se folosesc în vederea susţinerii acuzaţiilor.
  • Acest aspect nu are logică şi fundament, fiind evidentă încercarea organelor de urmărire penală de a-mi imputa cât mai multe pretinse aspecte infracţionale, pentru a întări convingerea instanţei că există fapte infracţionale săvârşite de către subsemnatul. Din acest punct de vedere, subliniem că se impune anularea Ordonanţei din 22.07.2022 în realitate fiind încălcate principiul legalităţii, al dreptului la un proces echitabil şi dreptul de a înţelege acuzaţia care i se aduce”, se arată în expozitivul hotărârii citate.

Instanța: „S-a încercat o disociere a numelui inculpatului”

Pe data de 9 ianuarie 2023, un judecător a constatat ca fiind încheiate dezbaterile din camera preliminară, care s-au desfășurat cu ușile închise, și a dispus începerea judecății pe fond, în ședință publică.

  • „Analizând regularitatea actului de sesizare privind pe inculpații din prezenta cauză, se constată că instanţa este legal sesizată. Diferit de opinia exprimată de inculpați în cererile şi excepţiile invocate, judecătorul de cameră preliminară apreciază că rechizitoriul îndeplineşte condiţiile de fond şi formă impuse de Codul de procedură penală în vigoare, neconţinând elemente de neregularitate care să impună remedierea acestora de către procuror. Aşadar, din oficiu, judecătorul de cameră preliminară nu a invocat aspecte de neregularitate a actului de sesizare.
  • Judecătorul reţine că se invocă faptul că nu se pot stabili faptele sub aspectul conţinutului juridic, respectiv împrejurările de fapt în baza unui suport probatoriu – probe aflate în contradicţie, precum şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legiuitor, însă acestea nu fac obiectul camerei preliminare. De asemenea, dacă există sau nu probe care să susțină faptul că inculpații ar fi săvârșit faptele cu vinovăţia prevăzută de lege sau dacă există atribuții prevăzute de legislația primară care să fi fost încălcate sunt aspecte care privesc fondul cauzei.
  • Determinarea numărului consilierilor locali induşi în eroare la momentul votării HCL 420/20.11.2013, se poate realiza analizând integral actul de sesizare. Astfel, în cadrul pag. 23-24 se analizează poziţia celor 18 consilieri locali care au votat pentru. Din situaţia de fapt prezentată rezultă că în legătură cu 13 consilieri locali (ţinând cont de ce au declarat) s-a putut stabili fără dubiu că au fost induşi în eroare pentru a vota HCL 420/2013, iar faţă de 4 consilieri locali (ţinând cont de ce au declarat) nu s-a putut stabili fără dubiu dacă au fost induşi în eroare. De asemenea, cu privire la consilierul (…) nu s-a putut stabili poziţia sa sub aspect volitiv şi intelectiv.
  • Ulterior, la pag. 24 la paragrafele 2-3 se conchide, fiind tratate diferit și clar acţiunea de inducere în eroare și acţiunea de determinare a consilierilor că din cei 18 consilieri, 17 consilieri locali au fost determinaţi de inculpatul (Negoiță) să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu (…) fără vinovăţie, prin aprobarea H.C.L. 420, iar dintre aceştia 17, un număr de 13 consilieri locali au fost induşi în eroare.
  • Față de momentele de timp diferite ale actelor de executare, respectiv 03.10.2019, 20.08.2019, 29.10.2018, 30.10.2018, procurorul a apreciat că intervalele de timp sunt fireşti în raport de natura infracţiunii de abuz în serviciu şi de modus operandi în care a fost gândită.
  • Astfel, s-a apreciat că nota contabilă 188cc este urmare a adoptării H.C.L. 511 de intrare în legalitate a actelor adiţionale de la contractul de salubrizare, care este şi invocată în documentele oficiale emise pentru propunerea de stornare, iar faptul că s-a încercat o disociere a numelui inculpatului de săvârşirea infracţiunii în calitate de autor, este doar urmarea firească a dispoziţiilor de delegare a atribuţiilor de primar.
  • În raport de aceste elemente, judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu există un motiv de nelegalitate a ordonanței, urmând să stabilească după efectuarea cercetării judecătorești dacă încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a efectuat urmărirea penală și trimiterea în judecată este corectă sau nu”, a reținut judecătorul în dispozitivul hotărârii.

Cum i-a păcălit Negoiță pe consilieri să voteze ce a vrut el

Actualul primar al Sectorului 3 Robert Negoiță a fost trimis în judecată pe data de 10.08.2022 pentru două infracțiuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, a unei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și pentru complicitate la fals intelectual.

Alături de edil au fost fost deferiți justiției și funcționari din aparatul Primăriei Sectorului 3:

  • Octavian Ghețu, director executiv la Direcția Economică
  • George-Alexandru Manciu, care la data faptelor exercita, cu titlu temporar, funcția de director executiv al Direcției Utilități Publice
  • Irina-Gina Soroceanu, director executiv la Direcția Investiții și Achiziții
  • Florentina Pencea, care la data faptelor exercita, cu titlu temporar, funcția de director executiv al Direcției juridice
  • Elena Petrescu, la data faptelor consilier local în cadrul Consiliului Local Sector 3 și viceprimar al Primăriei Sector 3
  • Marius Mihăiță, la data faptelor secretar al Primăriei Sectorului 3
  • Mirela Chetreanu, auditor public extern în cadrul Curții de Conturi a României
  • Bogdan Niculescu, șeful Rosal Grup.

Robert Negoiță este acuzat de procurorii DNA că, printr-un act adițional, le-a spus consilierilor locali că se va implementa de către S.C. Rosal Grup S.A. un „sistem de containere îngropate” pe raza Sectorului 3 (un total de 449 containere îngropate), costurile fiind suportate de operatorul de salubritate.

În realitate, sub pretextul implementării programului, Negoiță, beneficiind de ajutorul celorlalți funcționari publici, ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local al Sectorului 3 a unui act adițional care, printre alte amendamente, viza și prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani.

  • Actul adițional prin care se prelungea nelegal termenul contractual cu operatorul de salubritate ar fi fost ulterior semnat de Robert Negoiță.
  • În plus, la 15 mai 2014, inculpatul Robert Sorin Negoiță ar fi încheiat și semnat în mod nelegal, un alt act adițional, fără a-l supune aprobării Consiliului local, prin care s-ar fi crescut frecvențele de realizare a activităților de curățenie a căilor publice cu influență asupra creșterii costurilor operatorului de salubritate Rosal Grup S.A.
  • Modalitatea de prelungire a contractului inițial de salubrizare printr-o serie de acte adiționale a făcut obiectul unor controale din partea Curții de Conturi, Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Consiliului Concurenței.
  • Aceste controale au constatat încălcări ale dispozițiilor legale, iar ca urmare, autorității contractante (UAT Sector 3) i s-a comunicat obligația de a nu mai prelungi contractul inițial încheiat în 1999 peste termenul de valabilitate de 5 ani stipulat în contract și i s-a recomandat să dispună reorganizarea serviciilor de salubrizare conform noilor prevederi și să atribuie noul contract conform O.U.G. nr. 34/2006, prin licitație.
  • Încălcările constatate de Curtea de Conturi ca urmare a controlului efectuat la Primăria Sectorului 3 au fost validate de Instanța de contencios administrativ, în cursul anului 2017. Față de această sentință, primarul Sectorului 3 Robert Sorin Negoiță a declarat recurs, dar ulterior a renunțat la judecarea recursului.
  • Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local.
  • Ulterior, ar fi fost întocmit un referat, semnat de viceprimarul Elena Petrescu, pe baza unei delegări nelegale făcute de primar, prin care practic s-au șters o parte din obligațiile de plată pe care Rosal Grup S.A. le avea către Primăria Sectorului 3.
  • Acțiunea funcționarilor din primărie ar fi fost validată de auditorul public extern, inculpata Mirela Chetreanu, în Raportul de follow-up din data de 11.10.2019, care ar fi constatat că măsura recuperării prejudiciului a fost dusă la îndeplinire în totalitate, deși aspectele constatate de Curtea de Conturi nu fuseseră remediate.

„Prin faptele descrise, la care au contribuit, sub forma complicității, și persoanele menționate din conducerea Primăriei Sectorului 3, s-ar fi creat un prejudiciu total de 578.446.818 lei în dauna Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru SC Rosal Grup S.A”, se arată în comunicatul DNA.

Robert Negoiță, ieșire nervoasă de față cu polițiștii, după ce Nicușor Dan a oprit lucrările neautorizate de pe Calea Dudești VIDEO
Robert Negoiță, ieșire nervoasă de față cu polițiștii, după ce Nicușor Dan a oprit lucrările neautorizate de pe Calea Dudești VIDEO
Robert Negoiță, edilul de la Sectorul 3, a țipat la agenții Poliției Locale a Municipiului București, luni, 18 martie, în timp ce transmitea live, pe Facebook, de la lucrările din fața...
”Misterul” pavelelor înlocuite an de an în Sectorul 3. Contracte cu primăria obținute de City Manager pentru familia sa. Investigație Recorder VIDEO
”Misterul” pavelelor înlocuite an de an în Sectorul 3. Contracte cu primăria obținute de City Manager pentru familia sa. Investigație Recorder VIDEO
În Sectorul 3, City Managerul Marius Daniel Ciobîcă ar fi facilitat contracte pentru realizarea de borduri, pavele și chiar de salubritate, care au mers către firme conduse de cumnata sa,...
#Robert Negoita, #rosal grup, #contract, #salubritate, #sectorul 3, #abuz in serviciu, #fals intelectual, #DNA, #curtea de apel bucuresti , #justitie