Doua doamne, un sistem si 20 de milioane de spectatori (Opinii)

Zilele trecute, am asistat in Parlamentul Romaniei la un spectacol deopotriva grotesc si pestilent, care, la 22 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, a fost menit parca sa ne arate ce se intampla atunci cand natiuni sovaielnice incep ceva cu potential grandios - o revolutie, de exemplu - dar nu au tenacitatea sa-si duca actiunile pana la obtinerea unei victorii decisive.

In deschiderea spectacolului a "cantat" cetateana deputat Aura Vasile, care a dus pe noi culmi doua dintre infectiile care devasteaza clasa politica romaneasca - traseismul si oportunismul. La sfarsitul ariei de opereta, nimeni n-a mai inteles exact cine, dintre PSD si UNPR, sunt "principialii de stanga" si cine "slugile lui Traian Basescu". Si nici daca inima Aurei Vasile bate alaturi de partidul care i-a emis carnetul de membru sau de altul.

Mare pacat ca veterani bine informati din PSD (dar nu numai din PSD, daca este sa ne amintim si de Sebastian Lazaroiu), l-au oprit pe Victor Ponta din puseul novator care il cuprinsese prin octombrie, cand incepuse sa abordeze tematici exceptional de fertile, precum "tradarea si tradatorii" in politica romaneasca sau circulatia "ofiterilor acoperiti" intre partidele parlamentare.

Cum Victor Ponta a fost convins rapid sa renunte la cele doua teme suculente de cercetare, putem doar intui ce motivatii "subtile" a avut Aura Vasile pentru a se juca "de-a UNPR-ul".

In schimb, suntem siguri ca liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, are lacune majore de cultura generala. Daca ar fi citit mai mult, ar fi retinut nepieritoarea replica rostita de Iulius Cezar pe acest subiect: "Iubesc tradarea, dar ii urasc pe tradatori!". Cine intra in politica fara a intelege perfect semnificatia acestei fraze, fie este inconstient, fie este trimis de altii sa joace un rol.

Mircea Toader, ca un adolescent imberb surescitat de idea primirii de noi adepti in gasca din jurul blocului, s-a grabit sa declare ca PDL o primeste pe Aura Vasile "cu bratele deschise", odata inscrisa in UNPR. Astfel, a conferit unei trupe de basbuzuci semnificatia Purgatoriului lui Dante, iar generalului Oprea vocatia de a o calauzi pe Aura Vasile spre nimbul de domnisoara imaculata a coalitiei guvernamentale. Vorbim aici de aceeasi Aura Vasile, care si-a facut o reputatie din a balacari actuala Putere, si nu oricum, ci intr-un limbaj abject, vulgar si agresiv, "ca la usa cortului", rareori depasit chiar si de barbatii din politica romaneasca.

Dar bomboana de pe coliva "verticalitatii" PDL a fost pusa de nimeni alta decat Roberta Anastase, presedinta Camerei Deputatilor, care a declarat in beneficiul natiunii ca Aura Vasile "este o doamna"! De ce? Pentru ca "doamna" Vasile are o fiica de aproape aceeasi varsta cu "doamna" Anastase, ceea ce ar fi facilitat intre cele doua "doamne" un dialog "ca intre prietene".

Retorica Robertei Anastase ar fi prins exceptional de bine zilele acestea in Coreea de Nord, unde poporul este emotiv si plange foarte usor. In Romania insa, avem o mare problema: daca cetateana-presupusa-doamna Anastase este in asa mare prietenie cu cetateana-presupusa-doamna Vasile, fraierii de alegatori de ce ar mai iesi din case, in 2012, sa voteze? Avem un mare grup de prieteni care se inteleg oricum intre ei, deci de ce-ar mai fi nevoie sa deranjam poporul la urne?

Roberta Anastase ne sugereaza ca glanda prieteniei i s-a activat - spontan, dezinteresat si liberal-democrat - pentru ca Aura Vasile are o fiica de varsta ei. Trimitandu-ne astfel cu gandul, desigur fara vreo intentie educata, la un complex Oedip mutant, complet feminizat, vulgar politizat si adaptat in mod tragic la realitatile Romaniei post-Ceausescu.

Unul dintre cele mai detestabile lucruri pe care un politician le poate face este sa considere ca alegatorii sunt o masa de imbecili, care pot inghiti orice "explicatie". Daca ar fi dorit, totusi, sa spuna ceva credibil, Roberta Anastase ne-ar fi putut povesti cum "prietenia" pe care o nutreste fata de Aura Vasile are la baza, de fapt, aceleasi "origini sociale sanatoase" de dinainte de 1989.

Inainte de a deveni "doamna" la 22 decembrie 1989, Aura Vasile a fost "tovarasa cu munci de raspundere", numita de PCR la conducerea unor autobaze din Bucuresti. In perioada respectiva, Aura Vasile a dobandit exercitiul unor exprimari lexical-folclorice de o sensibilitate aparte, specifice focarelor culturale Filaret si Colentina, iar "oamenii muncii" - soferi, mecanici etc. - care au avut ghinionul sa-i fie subordonati au dobandit amintiri sinistre care ii bantuie si astazi.

In aceeasi perioada de "glorie" a anilor 1980, la Ploiesti, un alt "tovaras cu munci de raspundere", Corneliu Anastase, "intamplator" tatal Robertei Anastase, conducea in numele PCR uzinele "1 Mai" si aplica muncitorilor de acolo aceleasi retete ale "umanismului socialist" pe care le aplica si Aura Vasile subordonatilor ei din Bucuresti.

Tovarasul Anastase s-a "remarcat" chiar si in focul evenimentelor din decembrie 1989, cand a incercat sa-i opreasca pe muncitorii din subordine sa iasa in strada, cu un zel care ar fi fost mult mai bine apreciat (dar mai prost rasplatit) in anii 1950. Si pentru ca lasase amintiri nepieritoare fostilor sai subordonati, in 1990 a trebuit sa fie trimis temporar "cu serviciul" la Moscova, pentru a-l scoate de sub ochii ploiestenilor. Stratagema a functionat, in principal pentru ca romanii au suflet mare, uita repede, sau iarta usor. Iar la revenirea in Romania, domnul-fost-tovaras Anastase a devenit personaj de baza chiar in filiala PD(L) Ploiesti.

Oricine citeste despre epopeea familiei Anastase nu poate decat sa-si puna o singura mare intrebare - care revolutie? Dar si Aura Vasile este o "persoana de baza" a tranzitiei intre regimuri, dupa cum a afirmat recent, vizibil protector, chiar Ion Iliescu, care stie ce vorbeste pe probleme de cadre. Si nu incape vreo indoiala ca l-ar fi laudat la fel si pe Corneliu Anastase, daca respectivul n-ar fi ales tabara lui Traian Basescu si nu si-ar fi propulsat fiica pe aceeasi filiera.

Cei cu stomacul zdavan, pe care greata rezultata din vizionarea acestui circ nu i-a doborat deja, se pot intreba de ce "domni si doamne" din conducerea PDL precum Mircea Toader si Roberta Anastase se umplu de penibil debitand astfel de "explicatii", cand pot foarte bine sa pastreze tacerea.

Este evident ca avem un singur mare sistem dupa 1989, fericit, prosper si consensual, care n-are nicio treaba cu politica reala si interesul public. Tradarea in cadrul acestui sistem nu rezida in migratia politica de la PSD la UNPR, cum afirma Victor Ponta. Traseismul politic este doar o forma mizerabila de sfidare a electoratului si de calcare in picioare a principiului democratiei reprezentative. Tradarea este sistemul insusi, iar radacinile se afla la 25 decembrie 1989, cand lacheii si-au omorat "regele" tiranic si nebun, uzurpandu-i puterea in loc s-o redea natiunii.

Ce vedem acum sunt doar orgiile fostilor lachei, ramasi fara stapan. Problema este ca-si platesc orgiile din banii publici. Dupa Lavinia Sandru si Aura Vasile, UNPR a adapostit-o recent si pe Liliana Minca, aratand astfel tendinta tot mai pregnanta de transformare a sa intr-un lupanar politic "progresist". Daca ar avea o minima consideratie pentru electorat, UNPR si PDL ar trebui sa inceteze cu aburelile "doctrinare" si sa fuzioneze in FSN-ul originar, primindu-i imediat "inapoi" si pe cei din USL care sufera groaznic din cauza austeritatii din Opozitie dar nu au, deocamdata, curaj sa miste in front in fata lui Ion Iliescu si Adrian Nastase.

Macar asa, electoratul s-ar lamuri unde se afla de fapt: cu fostul FSN la putere si in opozitie, simultan. Dupa vestile proaste pe care le primesc zilnic pe tema crizei economice si efectele posibile ale acesteia in anii urmatori, romanii ar putea suporta un adevar in plus: strict in ce priveste sistemul politic in functiune, ne aflam exact unde eram in minutul urmator executiei familiei Ceausescu. S-au schimbat multe altele de atunci, in Romania, dar schimbarile disparate si necoordonate, chiar pozitive, nu pot impinge decisiv tara inainte daca exact esentialul ramane neschimbat.

Iar daca Ion Iliescu si celelalte "cadre de baza" din PSD, asemenatoare Aurei Vasile, ar trece la UNPR, unde ar fi primiti "cu bratele deschise" si de colegii Robertei Anastase, atunci chemarea lui Victor Ponta la o noua revolutie in 2012 poate ar avea un oarecare sens. Dar alaturi de Ion Iliescu ea suna fals, ca o stridenta suprapusa duetului gretos al celor doua "doamne".

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...