
BNR a publicat marți, 17 ianuarie, valoarea indicelui bancar ROBOR, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei. Din datele Băncii Naționale, indicele Robăr a ajuns la 7,31% de la 7,35% valoare înregistrată în şedinţa precedentă.
O valoare similară nu a mai fost atinsă din data de 18 septembrie 2007, potrivit Antena 3 CNN.
La începutul anului 2022 indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.
Declinul indicilor ROBOR a început după ce Consiliul Concurenţei a anunţat că va controla dacă cele mai mari bănci din România au făcut înţelegeri care să crească dobânzile ROBOR mai mult decât ar fi fost justificat (1 noiembrie 2022), scrie Economica.net. Indicii au continuat să înregistreze scăderi chiar dacă BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară.
Semnalul dat de BNR prin majorarea dobânzii cheie la 7% nu a mai fost urmat de această dată de majorarea indicelui ROBOR pe toate scadenţele la fel ca în trecut. Şi asta, pentru că, aşa cum explică economistul Adrian Codîrlaşu, piaţa se aşteaptă ca aceasta să fie ultima majorare de dobândă operată de Banca Centrală, urmând ca la finalul anului sau începutul anului viitor să asistăm la o inversare a trendului, potrivit Economica.net.
De asemenea, inflaţia în luna decembrie a făcut un mic pas înapoi, semn că vârful maxim de inflaţie a fost deja atins, iar acum preţurile vor creşte într-un ritm mai puţin alert. De asemenea, un aspect foarte important este dat de faptul că BNR a scos din comunicatul oficial sintagma „control strâns al lichidităţii”, fapt care se vede şi pe piaţa interbancară, unde băncile se împrumută între ele la dobânzi mai mici şi nu mai apelează la facilitatea de credit pe termen scurt oferită de BNR la dobânzi de 8%.
Toate cele trei aspecte au condus la reducerea ROBOR pe toate scadenţele. Pe scadenţele scurte, nivelul ROBOR a ajuns la 6,05% pentru împrumuturile overnight şi 6,06% la împrumuturile pentru o săptămână. „Dobânzile pe termen scurt de pe piaţa interbancară sunt relevante pentru stabilirea IRCC. În acest context, ne aşteptăm ca după maximul care va fi stabilit la sfârşitul lunii martie şi va fi valabil tot trimestrul al II-lea, de 5,98%, IRCC să înceapă la rândul său să se aplatizeze şi chiar să scadă”, spune Adrian Codîrlaşu. Ultimul nivel IRCC anunțat de BNR este de 5,71%, ceea ce înseamnă că valoarea estimată pentru martie va consemna doar o creștere marginală.
Chiar şi în cazul ROBOR, Codîrlaşu se aşteaptă ca inclusiv pe scadenţele lungi de trei şi şase luni, indicele să se apropie în acest an de nivelul dobânzii la facilitatea de depozit oferită de BNR, în prezent de 6%. Deocamdată, fluctuaţiile ROBOR pe trei şi șase luni sunt între 7%şi 8%. În privinaţa cursului de schimb, economistul este de părere că fluctuaţiile acestuia vor continua să fie între 4,90 de lei şi 4,95 de lei pentru un euro, mai ales că BNR are acum suficientă rezervă valutară pentru a-l susţine.