Cum joacă România „ultima carte” pentru aderarea la Schengen. Următorii pași pentru a intra în zona de liberă circulație

Aderarea României la Spațiul Schengen a fost intens discutată în ultima perioadă. Parlamentul European a dezbătut o rezoluție în privința aderării României și Bulgariei la spațiul economic și urmează să o și voteze.

Aderarea la Spațiul Schengen ar însemna pentru cetățenii români mai puțin timp petrecut la trecerea frontierelor, dar ar aduce țării noastre și multiple avantaje economice.

O rezoluție va fi supusă la vot în sesiunea plenară din 17-20 octombrie. După acest moment, aderarea României la Schengen va fi dezbătută și în luna decembrie de Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Atunci, țara care deține președinția Consiliului UE, Cehia, ar trebui să pună pe ordinea de zi aderarea României la Spațiul Schedngen. Doar că este nevoie de uannimitate de voturi pentru a trece.

O singură țară se mai opune în prezent aderării României la Spațiul Schengen, Olanda.

Premierul Țărilor De Jos, Mark Rutte, a declarat miercuri, aflat în România, că țara noastră trebuie să rezolve mai întâi problemele interne, cum ar fi MCV-ul. Vizita premierului olandez în țara noastră are loc în contextul în care în țara s-a tot discutat despre intrarea în spațiul economic și Olanda a rămas singura țară care este împotrivă.

„Olanda nu e în principiu împotrivă. Noi spunem că toate țările care îndeplinesc condițiile trebuie să intre în spațiul Schengen. România a făcut foarte mulți pași înainte în ultimii ani. Trebuie să fie toate condițiile îndeplinite. Avem și un mecanism de cooperare și de verificare. Pașii următori vor veni și după vom vorbi mai departe.

Olanda nu se opune, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă și corectă. Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și trebuie să avem un stat de drept mai bun. Au fost făcuți mulți pași, ceea ce trebuie acum stabilit în MCV, legile corupției. Al doilea lucru, sistemul informatic Schengen. Comisia a început procedurile, eu cred că misiunea de evaluare trebuie să fie mai profundă și nu știu când vor veni rezultatele. Nu pot să vă dau un termen”, a declarat Mark Rutte.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă a declarat că dacă România nu obține acum aderarea la Schengen, următoarea șansă ar mai fi peste 3 ani.

Nu există nici un demers decât dorința CE de a schimba legislația Schengen pentru toate statele, pentru că vrem să întărim frontierele UE, pentru a defini mult mai bine migrația corectă și migrația incorectă și atunci toate statele vor intra în același timp, să spunem, în noul Schengen, pe care îl dorește CE. Noi știm că CE va reface această legislație Schengen, lucru care înseamnă un an de dezbatere și doi ani de implementare, deci trei ani de zile”, a spus europarlamentarul, potrivit rfi.ro.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea țării noastre depinde și de un vot politic.

„Eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau. Am discutat despre așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen. Am reiterat toate argumentele pentru aderarea noastră. Nu e doar necesară, ci și extrem de oportună. România îndeplinește cerințele tehnice și acționează ca un membru de facto pentru protecția granițelor Uniunii. Suntem parte integrantă a reformei spațiului Schengen. Aderarea României va contribui la securitatea și consolidarea spațiului Schengen așa cum am dovedit cu gestionarea celor 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut granița. Sper să se întrunească condițiile politice pentru aderarea României, într-un context în care consolidarea spațiului Schengen în ansamblul său este deosebit de importantă.

Am spus intenționat și condiții tehnice și condiții politice. Intrarea în Schengen are două părți, partea de proceduri ca să fim coerenți cu toți partenerii din UE. Însă, procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format JAI. Acolo se votează. Și regula pentru formatul JAI este consens, adică toți trebuie să fie de acord. Votul în JAI este un vot care are o puternică componentă politică. Asta nu e rău. Așa funcționează Uniunea.

Dar ca să fie un vot în unanimitate, trebuie să îi convingem pe toți că normele sunt îndeplinite. Un vot politic nu este negativ deloc, într-un final, într-o democrație, se votează. Nu dorim să intrăm în consiliul JAI nelămuriți și să apară discuții care foarte ușor se pot duce într-o notă negativă. De aceea, eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau, pentru că obiectiul național nu este de a da un vot până în data X, ci pentru a intra în Schengen”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

State membre

Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.

Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.

Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen, potrivit europarl.europa.eu.

Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.

Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.

Topul rușinii la nivelul UE. Ei sunt politicienii din România cu cele mai multe absențe la voturile din Parlamentul European. Acum cer încă un mandat

Doi politicieni români se află în topul rușinii, la nivelul Parlamentului European. Claudiu Manda (PSD) și Rareș Bogdan (PNL) s-au dovedit a fi doi dintre cei mai mari „chiulangii" de la...

Mesaj ironic pentru extremiștii din AUR: ”Mihai Viteazul nu îi poate ajuta în negocierile din Parlamentul European”

Europarlamentarul Siegfried Mureşan a vorbit duminică, 21 aprilie, la lansarea candidaţilor PNL Maramureş pentru alegerile locale, despre faptul că Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)...