Alegerea lui Călin Georgescu ar fragiliza România și NATO, avertizează Ha’aretz

Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, România va trebui să elaboreze o politică externă echilibrată față de Statele Unite, care să sublinieze valoarea sa geopolitică. Acest lucru nu poate fi făcut de un președinte care își primește ordinele de marș de la Moscova, scrie publicația israeliană Ha’aretz.

”La aproximativ un an după ce Mihail Gorbaciov a introdus perestroika și glasnost în Uniunea Sovietică în 1986, ministrul de Externe israelian de atunci, Shimon Peres, s-a întâlnit cu dictatorul român Nicolae Ceaușescu la București.

Peres mi-a spus câțiva ani mai târziu: „L-am întrebat: „De ce nu introduceți glasnost în România? Nu este timpul și lucrul corect de făcut?”. Ceaușescu s-a uitat la mine nedumerit și mi-a spus: „E vorba de fereastră. Dacă deschizi puțin fereastra, nu va intra aer proaspăt, ci va intra furtuna brutală de afară și îți va dărâma toată casa."”

S-a întâmplat oricum, în decurs de o săptămână, în decembrie 1989, iar România nu a privit înapoi. Până acum.

Mă îndoiesc că vreun român care citește aceste rânduri dorește să i se amintească de domnia de teroare a lui Ceaușescu și de poliția secretă brutală, dar iată analogia: Dacă România își deschide fereastra doar un pic pentru a permite candidatului de extremă dreaptă, extremist și puternic pro-Moscova Călin Georgescu să devină președinte, casa românească va fi în cele din urmă măturată de Rusia”, scrie Alon Pinkas, fost diplomat și consilier al premierilor Ehud Barak și Șimon Peres, în Ha’aretz.

Duminică, românii au o alegere extrem de clară în turul doi al alegerilor prezidențiale. Să o aleagă pe candidata Uniunii Salvați România, Elena Lasconi, o candidată democrat-liberală, orientată spre Uniunea Europeană, NATO, Statele Unite, pro-Israel, care promite continuitate și o măsură de stabilitate. Sau să-l aleagă pe Georgescu și să ipotecheze viitorul României Moscovei, scrie editorialistul publicației israeliene.

”Aproximativ de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la Primul Război Mondial, traiectoria politică a României s-a îndreptat treptat dinspre estul otoman către Europa Centrală și de Vest emergentă. Constituția din 1866, sub Carol de Hohenzollern (ulterior regele Carol I), s-a bazat aproape în întregime pe constituțiile occidentale. O înclinație occidentală la fel de clară este exprimată de constituția sa post-Ceaușescu din 1990.

În 1916, România a intrat în război de partea Aliaților. Dar în timpul perioadei interbelice tumultoase din 1919-1939, linia sa de falie politică a semănat cu cea din Germania, Franța, Italia, Austria și alte țări: o luptă între democrația parlamentară și autoritarism.

România se confruntă astăzi cu aceeași falie.

Alegerile din 1928, un eveniment democratic model, au fost câștigate de Iuliu Maniu - care este considerat pilonul democrației românești. Cu toate acestea, în anii 1930, imitând Germania, Austria și Italia, extrema dreaptă a câștigat popularitate printr-un amestec toxic de naționalism, spiritualitate ortodoxă și antisemitism. Acestea sunt exact aceleași atribute ale extremei drepte moderne din România, care nu a reușit să obțină o majoritate, dar a înregistrat totuși câștiguri importante în alegerile parlamentare de duminică”, notează Pinkas.

După căderea lui Ceaușescu în 1989, România a pornit pe calea integrării în Europa în contextul realității post-sovietice. În martie 2004, a aderat la alianța militară NATO în ceea ce a fost numit al doilea val de extindere (primul a avut loc cu cinci ani mai devreme), alături de Bulgaria, Slovacia, Slovenia și cele trei state baltice - Estonia, Letonia și Lituania. În ianuarie 2007, la capătul unui proces de aderare de 12 ani, România a aderat la UE împreună cu Bulgaria.

Va continua România să fie ancorată în Occident sau va redeveni un satelit rusesc

”Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat la 24 noiembrie, s-a încheiat cu o surpriză majoră: puțin cunoscutul Georgescu a condus detașat, cu 22,9% din voturi, forțând desfășurarea turului doi duminică împotriva lui Lasconi.

În săptămâna care a urmat, România a organizat alegeri generale, în care problema centrală nu a fost doar alegerea unui nou parlament. Aceasta a pus în discuție o enigmă crucială: va continua România să fie ancorată ferm în Occident și să facă parte din sfera euro-atlantică, sau va redeveni un satelit rusesc pe orbita lui Vladimir Putin?

Poziția geopolitică a României - un membru NATO care se învecinează cu Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Marea Neagră - este de așa natură încât visurile și iluziile lui Putin de a crea o sferă de influență asemănătoare Pactului de la Varșovia din era sovietică o fac ideală pentru a fi cooptată și controlată pentru politica sa externă.

Putin ar fi încântat să creeze o axă româno-ungară rebelă, perturbatoare și vociferantă în inima NATO - exact ceea ce s-ar întâmpla dacă Georgescu câștigă duminică.

Acesta este motivul pentru care Moscova este atât de puternic implicată în alegeri printr-o campanie de trafic de influență prin sute de clipuri de dezinformare care își au originea în Rusia”, avertizează analistul Ha’aretz.

Analistul israelian remarcă faptul că ”liderii politici mainstream fac apel la acorduri între partidele românești care alcătuiesc blocul democratic de centru și de centru-stânga, cerând atât partidelor, cât și susținătorilor lor să se coalizeze în jurul unei majorități pro-europene - adică Lasconi. Acesta este motivul pentru care ea și alții au declarat cu fermitate că, pentru continuitate, echilibru și stabilitate, atât pe plan intern, cât și în ceea ce privește UE, premierul Marcel Ciolacu ar trebui să rămână în funcție în cazul în care va câștiga duminică.

Cu toții au comentat în mod repetat legătura directă dintre creșterea ultranaționalismului și a extremismului în politica românească și propaganda rusă și campaniile de interferență în rețelele sociale care diseminează informații eronate, dezinformări și fapte false pentru a crește frustrarea și furia în rândul celor care primesc „știri” nefiltrate din aceste surse”.

Georgescu ar fi reprezentantul lui Putin pentru haos atât în NATO, cât și în UE

”O victorie a lui Georgescu ar însemna în mod inevitabil instabilitate și fragmentare în cadrul NATO, tocmai când alianța trebuie să elaboreze o politică ucraineană, având în vedere ostilitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, față de Kiev. Georgescu a negat că ar dori să se retragă din alianță, explicând în schimb că România trebuie să renegocieze termenii aderării sale la NATO.

În primul rând, țările nu pot negocia cu adevărat termenii aderării lor. Odată ce o țară aderă la NATO, aceasta este obligată să respecte cele 14 articole ale tratatului. O țară poate să nu respecte deciziile alianței, să nu respecte angajamentele financiare privind cheltuielile de apărare sau să dezbată decizii ad hoc. Și nu poate negocia condițiile de aderare.

În al doilea rând, și mai important, Putin nu ar dori ca România să părăsească NATO, ci mai degrabă, la fel ca Ungaria, să semene discordie și haos din interior. Georgescu ar fi reprezentantul lui Putin pentru haos atât în NATO, cât și în UE.

În plus, având în vedere că viitoarea administrație americană este suspicioasă față de NATO și între indiferență, nerăbdare și ostilitate față de Ucraina, România va avea nevoie de UE și NATO ca scut și descurajare împotriva Rusiei.

În același timp, va trebui să elaboreze o politică externă echilibrată față de Statele Unite, care să evidențieze valoarea sa geopolitică. Acest lucru nu poate fi realizat de un candidat care primește ordine de la Moscova. Acesta este motivul pentru care, având în vedere imprevizibilitatea lui Trump cu privire la Ucraina și NATO, turul doi al alegerilor de duminică din România este important”, subliniză ediorialistul publicației israeliene.

Opinie: De ce se află România pe lista lui Patrușev?

Rusia pune România pe lista prietenilor săi din UE și NATO: state care profită de banii, securitatea și bunăvoința Occidentului și care privesc spre Est, ca și cum n-au înțeles nimic din...

O nouă declarație șoc a lui Călin Georgescu: "UE vrea să scoată NATO de sub umbrela Statelor Unite"

Călin Georgescu a vorbit din nou joi seară, 16 ianuarie, despre implicarea României în războiul din Ucraina, dar și despre cererea NATO de a se crește aportul fiecărei țări din Alianța...