Adevăratul motiv pentru care România rămâne pe primul loc la decese pe șosele. ”Avem cel puțin 41 de curbe ale morții”

Siguranța rutieră este politică prioritară în țările Uniunii Europene, unde anul trecut 26.000 de oameni și-au pierdut viața în accidentele rutiere. România se află pe primul loc în UE la cele mai nesigure drumuri din punctul de vedere al mortalității, conform celor mai recente date publicate de Comisia Europeană.

România a inaugurat anul trecut 13 kilometri de autostradă și 40 de drum expres, iar în 2023, peste câteva luni, autoritățile estimează că vom trece de borna de 1.000 de kilometri de drum de mare viteză. În aceste condiții, siguranța rutieră ar trebui să crească pe drumurile din țară, iar victimele accidentelor să se reducă drastic.

Doi experți consultați de Ziare.com, Titi Aur, multiplu campion de raliuri și expert în conducere defensivă și siguranță rutieră, și Alex Vâlvoi, expert în infrastructură, președintele Asociației România Fără Gropi, au explicat de ce modernizarea șoselelor de mare viteză nu aduce și scăderea mortalității pe șoselele din România.

Sursa: Strategia națională pentru siguranța rutieră 2022-2030

Titi Aur: ”Pe un drum bun, românul vrea să recupereze toate pierderile de timp pe care le-a avut în viață”

Campionul național la raliuri, Titi Aur, a explicat că șoferii români nu sunt încă educați să circule pe drumurile de mare viteză. Iar autostrăzile din România sunt mai ”însângerate” decât cele din alte state europene.

”Teoretic, prin creșterea numărului de kilometri de autostradă ar trebui să crească siguranța rutieră, dar în România nu s-a întâmplat asta. Din păcate, a crescut numărul de victime.

La noi, pe absolut toate drumurile modernizate a crescut numărul de accidente și de victime. Iar pe kilometrul de autostradă, în România, suntem oricum cu mult peste kilometrul de autostradă din alte țări”, a explicat Titi Aur.

Expertul în conducere defensivă a apreciat că atâta timp cât nu se pune accent pe educație șoferii români cor considera drumurile de mare viteză locuri de refulare a emoțiilor negative.

”Este vina educației. Șoferul român, needucat, când se vede pe un drum bun, "bagă piciorul în radiator", accelerează cât poate de tare sperând că așa poate recupera toate pierderile de timp pe care le-a avut în viață.

Doar modernizarea drumurilor sau a mașinilor nu va duce la reducerea numărului de accidente, atâta timp cât șoferii nu sunt bine pregătiți”, a mai spus Titi Aur.

Alex Vîlvoi: ”Avem insuficiente drumuri de mare viteză”

Pe de altă parte, expertul în infrastructură Alex Vîlvoi este de părere că problema cea mai mare acum este pe drumurile naționale.

”Avem insuficiente drumuri de mare viteză în România și problema rămâne pe ceea ce avem în momentul de față, adică drumurile naționale. Statistic, cele mai multe accidente grave, la noi, se produc pe drumurile naționale, mai ales în localități”, a spus Alex Vîlvoi.

De fapt, potrivit expertului, aici ar fi vorba ”pe de o parte drumurile naționale care au în marea majoritate doar o bandă pe sens și pe care se înghesuie atât traficul rutier ușor- autoturismele cât și cel de marfă- autocamioanele. De unde și multele accidente dintre camioane și autoturisme.

Iar pe de altă parte avem problema din localități unde lipsesc trotuarele, iar pietonii merg pe carosabil.

De aici vine și faptul că avem cea mai proastă infrastructură rutieră. De fapt este cea mai nedezvoltată. Adică nu respectă cerințe minime de siguranță rutieră.

Apoi avem un număr foarte mare de victime la trecerile pentru pietoni de pe străzile cu minim două benzi pe sens”, a mai spus Alex Vîlvoi.

”Avem cel puțin 41 de curbe ale morții”

Potrivit expertului, ”chiar dacă am termina zeci de kilometri de drum de mare viteză în fiecare an”, problema accidentelor grave nu va fi rezolvată dacă nu se vor ”șterge” punctele negre.

Sursa: Ministerul Transporturilor

”Problema va persista ani de-a rândul de acum înainte. Nu va scădea rapid numărul de accidente grave. Poate nu va mai crește, va rămâne constant. Dar pentru a scădea numărul victimelor trebuie făcute niște lucruri punctual și repede.

Majoritatea punctelor negre sunt aceste treceri de pietoni. Și mai sunt diversele zone din țară care au căpătat denumiri macabre: curba morții, drumul morții, etc. Practic în fiecare județ avem câte o curbă a morții și un drum al morții. Adică avem minim 41 de curbe ale morții în România”, a spus Alex Vîlvoi.

Pentru a reduce criminalitatea pe șosele este esențial să se ia măsuri în zonele în care se înregistrează multe victime.

”Trebuie să intervii punctual în acele zone și să reconfigurezi. Poți să reconstruiești curba sau, în cea mai ușoară variantă, să o semnalizezi mai bine, să o presemnalizezi mai bine. Să lățești măcar cu o bandă acea zonă.

Era un astfel de punct pe Dealu Negru (pe E81). Acolo unde s-au lărgit curbele a scăzut numărul accidentelor comparativ cu ce era anterior în această zonă”, a mai spus specialistul.

România, cei mai mulți morți pe șosele

În 2022, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (21 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori), Danemarca (26) şi Irlanda (31), în timp ce România (cu 86 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii, fiind urmată de Bulgaria (78) şi Croaţia (71). Media UE a fost de 46 de decese la un milion de locuitori, scrie Agerpres, citând un raport al Comisiei Europene.

La nivelul întregii UE, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2022 a crescut cu 3% faţă de anul precedent, nu în ultimul rând ca urmare a reluării nivelurilor de trafic după pandemie. Este important de remarcat faptul că multe dintre câştigurile obţinute pe perioada pandemiei de COVID-19 (inclusiv o scădere de 17% între 2019 şi 2020) s-au păstrat. În comparaţie cu 2019, numărul deceselor din 2022 a scăzut cu 10%.

Cu toate acestea, statele membre au înregistrat progrese inegale. Cele mai mari scăderi, de peste 30%, au fost raportate în Lituania şi Polonia. Danemarca a înregistrat, de asemenea, o scădere de 23%. În schimb, în ultimii trei ani, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în ţări precum Irlanda, Spania, Franţa, Italia, Ţările de Jos şi Suedia a rămas relativ stabil sau a crescut.

Pe baza datelor disponibile pentru 2021 (nu sunt încă disponibile date detaliate pentru 2022) în întreaga UE, 52% din decesele cauzate de accidente rutiere au avut loc pe drumurile rurale, faţă de 39% pe drumurile din zonele urbane şi 9% pe autostrăzi. Bărbaţii au cauzat trei din patru decese rutiere (78%). Ocupanţii autoturismelor (şoferi şi pasageri) au reprezentat 45% din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere, în timp ce pietonii au reprezentat 18%, utilizatorii de vehicule cu două roţi (motociclete şi mopede) 19% şi bicicliştii 9% din totalul deceselor.

Conform statisticilor, cele mai criminale drumuri din țară sunt DN2, DN1 și DN6, urmate de DN5 și DN7, în ordinea aceasta.

ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că norma juridică privind valoarea reparaţiei şi implicit a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este este...

Legi noi în UE pentru combaterea spălării banilor. Limită de doar 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar

Un pachet important de legi, care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, a fost adoptat miercuri, 24 aprilie, de Parlamentul...