Germania și România, în pierdere de competitivitate

Autor: Cristian Stefanescu (DW) - jurnalist Deutsche Welle
Miercuri, 19 Iunie 2024, ora 19:05
1404 citiri

Într-un clasament global al competitivității, Germania a coborât pe poziția 24, iar România pe 50. Ambele țări figurează cu scoruri reduse la eficiența mediului de afaceri, însă și cea a guvernării lasă de dorit.

După-amiază de duminică, în mijlocul lui iunie. Cerul este senin, vizibilitatea optimă, vreme ideală pentru drumeții, dar pe potecile alpine nu se mai aude nimeni cântând ”Fahren mit der Rauschbergbahn”. Atât de puțini turiști mai vin la Ruhpolding, în Alpii bavarezi, încât pornirea telegondolei care urcă pe vârful Rauschberg a devenit complet nerentabilă. Drumeții cât de cât sportivi se mai încumetă pe traseul care le ia în jurul a două ore. Dar și ei s-au rărit, constată una dintre ultimele cârciumărese din vecinătatea instalației de transport pe cablu.

”Directorul german este mai pesimist decât acum trei ani”

”Oamenii nu mai ies să mănânce în oraș cum o făceau în trecut. Prețurile s-au dublat și vor mai crește, pentru că și taxele sunt tot mai mari. Cine să-și mai permită 45-50 de euro pentru un prânz la restaurant?”, comentează femeia care administrează pensiunea de la poalele muntelui Rauschberg. Este deja a treia generație care se ocupă de afacerea de familie și, spune ea, ar urma să o predea copiilor. Ar vrea să spere ca și nou-născutul bebeluș să ducă afacerea mai departe, dar nu e prea convinsă. Regretă primii 10-15 ani de după război, poate și o perioadă din anii 70-80, când germanii erau stabili financiar.

Starea de spirit în rândul managerilor din Republica Federală a devenit semnificativ mai proastă, în perioada din urmă: ”Directorul general tipic german este mult mai pesimist astăzi decât era acum trei ani”, apreciază, într-un interviu pentru ziarul german conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung, Arturo Bris, profesor de finanțe la International Institute for Management Development (IMD), o școală superioară privată de educație economică, cu sediul la Lausanne, în Elveția.

Probabil că profesorul elvețian nu o cunoaște pe cârciumăreasa din Ruhpolding, dar aceasta sigur se înscrie în eșantionul descris. Afacerea familiei din Ruhpolding este legată de locul în care s-a dezvoltat de decenii bune. Dacă povara taxelor mari va deveni insuportabilă, Germania va pierde încă un mic antreprenor. Nu ar fi nici primul, nici ultimul care dispare în contextul ultimelor crize, care nu va mai produce și nu va mai aduce venituri la bugetul public.

Există și firme care nu sunt logistic legate de un anume loc și nu depind de o anumită infrastructură, așa că decid să își mute cartierul general în afara Germaniei. Și de data aceasta, nu mai este vorba despre goana după forță mai ieftină de muncă, așa cum s-a întâmplat în cazul finlandezilor de la Nokia, în urmă cu aproape două decenii, când au închis fabrica din Bochum pentru a se reloca la Jucu, în Ardeal. Cei care pleacă acum își radiază afacerea și se relochează în țări care oferă facilități fiscale pentru start-up-uri și au politici fiscale mai relaxate. Oarecum paradoxal, Italia este una dintre destinații.

Întoarcerea bolnavului Europei

Între timp, Germania redevine ”bolnavul Europei”, relevă cel mai nou clasament realizat de World Competitiveness Center, un grup de lucru ce aparține de elvețienii de la IMD. Sintagma folosită de analiștii elvețieni este o reluare a unei expresii introduse în 1998 de economistul german Holger Schmieding, unul dintre experții în crize europene.

Economia Republicii Federale a scăzut pentru a doua oară consecutiv în clasamentul publicat anual. În urmă cu doar doi ani, Germania figura pe poziția 15 din totalul celor 67 de state analizate după criterii ce definesc competitivitatea. În 2022, experții elvețieni au retrogradat-o abrupt până pe locul 22 iar tendința de declin a continuat și în 2023, astfel că în acest moment locul ocupat de Germania este 24.

Și analiza referitoare la România remarcă o pierdere de performanțe: după un an cu un salt de la locul 51 la locul 48 a urmat, în 2024, o coborâre de două poziții.

Pentru a crea această ierarhie se folosesc 164 de indicatori statistici, împărțiți în patru domenii majore: performanța economică, infrastructura, eficiența guvernamentală și cea a mediului de afaceri. Sursele datelor sunt organizații globale precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Euromonitor. Au fost incluse și rezultatele unui sondaj la care au luat parte 6.600 de manageri din întreaga lume.

Germania, rigidă precum Venezuela

Republica Federală a pierdut teren în fiecare dintre cele patru pachete de date analizate. În primul rând, războiul din Ucraina a încetinit performanța economică, a generat inflație și a provocat daune colaterale politice și sociale, este de părere profesorul de finanțe Bris, coordonatorul echipei de la IMD care a realizat clasamentul. Dar invazia rusă în Ucraina este doar unul dintre motivele regresului german.

Rezultate slabe are Germania și în domeniul infrastructurii de bază: investițiile în derulare în rețeaua feroviară nu au încă un efect vizibil, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Problemele sunt amplificate de faptul că există un retard ”în a reacționa la schimbări și a se adapta în mod flexibil”. Germania este, la acest capitol, cam la fel de rigidă precum Venezuela, subliniază Bris. Astfel, companiile germane mici și mijlocii, în special, sunt prea lente în a adopta și integra noile tehnologii digitale, care le-ar spori productivitatea - asta în ciuda faptului că există o piață atractivă de creativitate și inovație, iar în ce privește efortul științific, Germania figurează printre cele mai performante națiuni.

De altfel, în sondajul realizat printre antreprenori și manageri, o majoritate consistentă a lăudat nivelul înalt de educație, buna calificare a forței de muncă și cadrul legal adecvat performanței din Germania. În schimb, doar 5% dintre cei chestionați au fost de părere că guvernul federal de la Berlin, susținut de coaliția semafor, a lucrat cu competență și a susținut un mediu favorabil afacerilor. Faptul că guvernanții germani stau, în evaluarea globală, puțin mai bine decât cei din Statele Unite sau Franța, este o consolare cel mai probabil irelevantă.

România: regres pentru legislația economică și politicile fiscale

Germania nu este singura națiune din Uniunea Europeană care înregistrează condiții economice de pe urma cărora apare o scădere a profiturilor. Capitalismul și-a pierdut din vigoare și în Italia și Franța.

În cazul României, față de anul trecut se constată o degradare în materie de politici fiscale, dar mai ales în domeniul legislației economice, sugerează studiul. Și cadrul social de ansamblu este mai deficitar decât a fost în anii precedenți. Autorii analizei recomandă măsuri care să permită controlul inflației și o eficiență mai mare în cheltuirea banilor publici pentru a limita deficitul bugetar.

Este punctată, de asemenea, necesitatea unor investiții sănătoase în inovație, cercetare, dezvoltare și specializări creative. Statul ar trebui să se implice mai mult în a convinge și susține mediul antreprenorial să introducă soluții digitale avansate și să crească nivelul de pregătire al angajaților în direcția tehnologiilor avansate. În fine, pentru România, o altă prioritate a acestui an, identificată de experții de la IMD, este îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație, pentru a face față provocărilor din societate.

Grecia, Polonia sau Kazahstan sunt câteva dintre statele aflate deasupra României în această clasificare a competitivității. Croația, Filipine, Turcia și Ungaria vin imediat după România. Ierarhia este dominată de Singapore, Elveția sau Danemarca. Nici acestea nu sunt însă perfecte. Elveția, de exemplu, atrage capital și talent din străinătate și dispune de o infrastructură deosebită, dar are și dificultăți în ritmul transformării digitale a sectoarelor public și privat, observă ziarul german.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Hackerii vizează tot mai mult site-urile autorităților din România. Care ar fi motivele și cine revendică atacurile
Hackerii vizează tot mai mult site-urile autorităților din România. Care ar fi motivele și cine revendică atacurile
Atacurile de tip DDoS împotriva site-urilor instituțiilor guvernamentale din România sunt în creștere potrivit unui analist de securitate ASERT. Mai multe grupări de hackeri au revendicat...
De ce scade producția mondială de bere. „Efectele războiului”
De ce scade producția mondială de bere. „Efectele războiului”
Producţia mondială de bere a scăzut anul trecut cu aproape 1,7 miliarde litri, până la 188 miliarde litri, un declin anual de 0,9%, a anunţat marţi, 16 iulie, cel mai mare trader mondial de...
#Romania, #Germania, #economie , #stiri economice
  1. Impozitul pe venit nu va ajunge la 16% în 2025 și nici TVA-ul nu va crește, spune ministrul Finanțelor. "Nu s-au purtat niciun fel de discuţii"
  2. Cât mai poate rezista sistemul energetic din România pe fondul caniculei extreme. Efectele devastatoare pe care le-ar putea avea o pană generalizată de curent
  3. TikTok se confruntă din nou cu probleme legate de adolescenți. Ce au observat autoritățile
  4. Motivul pentru care Elon Musk protestează și mută sediile SpaceX și X din California în Texas
  5. Funcția de pe WhatsApp care îmbunătățește comunicarea cu persoanele dragi
  6. 5 sfaturi utile ca să reușești să îți crești mica afacere
  7. România a cedat rușinosul loc 1 la rata inflației în UE. Cine ne-a depășit după cinci luni
  8. Google și Microsoft consumă mai multă energie electrică decât unele țări
  9. De la idee, la leadership regional – Klarwin aniversează 20 de ani de impact pozitiv cu o imagine 360 grade asupra tehnologiilor din portofoliu
  10. FMI: Zona euro, încă un an de stagnare în 2024. Rusia va avea un nou an cu avans economic de peste 3%