Vicepreședintele american, JD Vance consideră că anularea alegerilor din România s-a făcut pe baza unor „suspiciuni șubrede”, într-o perioadă în care liderii cred că existau suficiente date în favoarea acestei decizii.
În discursul ținut la Conferința pentru Securitate de la München, vicepreședintele american JD Vance a vorbit despre „suspiciunile șubrede ale serviciilor secrete și presiuni enorme venite dinspre vecinii europeni ai României” de a anula alegerile prezidențiale după ce extremistul Călin Georgescu s-a situat pe primul loc în urma turului întâi al prezidențialelor din 24 noiembrie 2024. Oficialul de la Washington a declarat că „cea mai mare amenințare” de care se tem Statele Unite când vine vorba despre Europa „nu e nici Rusia, nici China și nici vreun alt actor statal”, ci „amenințarea din interior”, „renunțarea de către Europa la unele din valorile fundamentale, valori împărtășite cu SUA”.
Vicepreședintele american l-a criticat pe fostul comisar european pentru Piața Internă fiindcă „a apărut recent la televizor și a părut încântat că guvernul României tocmai a anulat un întreg proces electoral”, sugerând că „același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania”. Totuși, Breton a ocupat funcția de comisar până pe 16 septembrie anul trecut și între timp a devenit consilier în cadrul Bank of America, deci nu a vorbit în numele Uniunii Europene, iar poziția lui nu e neapărat bine văzută la Washington.
Oricum, JD Vance nu crede că democrația poate fi distrusă prin advertising digital: „le cer prietenilor mei europeni să se uite în perspectivă. Puteți crede că este greșit ca Rusia să cumpere reclamă pe social media să vă influențeze alegerile, noi cu siguranță credem, puteți condamna acest lucru pe scena mondială. Dar dacă democrația poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari plătite pe reclame digitale de o țară străină, atunci nu a fost foarte puternică de la început”.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a declasificat pe 4 decembrie documentele serviciilor secrete despre creșterea vertiginoasă a candidatului extremist Călin Georgescu pe ultima sută de metrii înainte de alegeri și din care rezultă combinațiile din zona virtuală care au fost făcute cu sprijin din Rusia în favoarea lui. Serviciile de informații autohtone nu au notat, însă, nimic înainte de votul din 24 noiembrie, toate observațiile lor au venit post-factum și chiar după investigațiile publicate de mass media.
Imediat după declasificarea acestor documente, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea alegerilor, pe baza acestor note, fără să ceară acces la alte date care ar fi putut fi mai concludente. Între timp, nici Justiția și nici instituțiile de intelligence nu au venit cu alte dovezi care să justifice anularea alegerilor. Diferite surse din zona puterii sugerau că există estimări făcute inclusiv la Bruxelles din care ar fi rezultat că Georgescu ar fi avut șanse mari să câștige scrutinul prezidențial. Probabil că pornind de la astfel de informații, vicepreședintele american a ajuns să spună că motivele din spatele anulării prezidențialelor din România „seamănă din ce în ce mai mult cu vechi interese înrădăcinate care se ascund în spatele unor cuvinte urâte din era sovietică, precum dezinformare” și că „pur și simplu” unora „nu le place ideea că cineva cu un punct de vedere alternativ ar putea exprima o opinie diferită sau, Doamne ferește, ar putea vota diferit sau, chiar mai rău, ar putea câștiga alegerile”.
Poate că discursul lui Vance nu e neapărat în favoarea populiștilor europeni care sunt cotați peste tot în statele UE cu cel puțin 30%, iar în Austria, Ungaria și Slovacia sunt deja la putere. Totuși vicepreședintele SUA i-a criticat pe organizatorii Conferinței pentru Securitate de la München că nu au invitat așa numitele formațiuni suveraniste acolo: „nu trebuie să fim de acord dar este de datoria noastră să participăm cel puțin la dialog cu acestea”.
Discursul critic venit de la cel mai înalt nivel al principalului partener strategic al României este în sprijinul indirect al candidaților naționaliști, inclusiv al extremistului Călin Georgescu. Mulți politicieni români au vorbit despre necesitatea eliminării lui din competiție cu ajutorul judecătorilor constituționali, deși Comisia de la Veneția a explicat luna trecută în ce condiții poate fi scos din joc un prezidențiabil.
Administrația Trump nu vede cu ochi buni anularea alegerilor din România pentru că (i) scrutinul trebuia validat de alegători în turul al doilea, iar democrația urma să aibă soluții inclusiv pentru un extremist, dar și fiindcă (ii) în Statele Unite radicalii au ajuns la putere prin alegeri libere, iar acest model de tip suveranist-populist merită extins.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.