România premiantă la "așa nu" în rândul țărilor din UE

Autor: George Arun (DW) - colaborator Deutsche Welle
Luni, 17 Ianuarie 2022, ora 14:30
4166 citiri

România ocupă primele locuri din UE în ceea ce privește nivelul scăzut al salariilor și pensiilor, al alocațiilor pentru copii, al indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, al asistenței medicale.

Mortalitatea infantilă, traficul de persoane, segregarea din școli, discriminarea etnică, religioasă ori sexuală, productivitatea muncii constituie indicatori care ne plasează pe aceleași locuri fruntașe din UE.

Aproape 30% dintre cei 5,5 milioane de angajați la stat sau în domeniul privat sunt plătiți cu salariul minim net pe economie de 1386 lei (280 de euro). Începând cu ianuarie anul acesta, guvernul Ciucă a mărit cuantumul cu 200 de lei, însă această sumă se adaugă salariului brut. În ceea ce privește salariul mediu la nivel național, acesta este sub 700 de euro, de 4-5 ori mai mic decât în țările dezvoltate din UE.

Însă trebuie să ținem seama de faptul că la acest indicator contribuie salariile de mii de euro ale magistraților, ale cadrelor superioare din poliție și armată, ale primarilor, ale funcționarilor din administrația centrală, ale șefilor companiilor de stat sau private, ale instituțiilor financiare.

Altfel, salariul mediu ar fi mult mai mic decât cel raportat de Institutul Național de Statistică.

Salariile magistraților sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană raportate la salariul mediu național. În ianuarie anul acesta au mai fost mărite cu 20%, ajungându-se astfel ca un judecător de la Curtea de Apel să câștige 23.000 de lei (4.600 de euro). Aceste majorări vor costa bugetul peste 80 de milioane de lei în 2022.

Potrivit ministrului Justiției Cătălin Predoiu, creșterea salariilor magistraților era inevitabilă în urma câștigării de către aceștia a sute de procese în ultimii ani, prin care au cerut să li se restituie retroactiv sporurile și penalitățile de întârziere. Ar fi fost de domeniul absurdului ca judecătorii să dea câștig de cauză statului, în cazul de față Ministerului Justiției, iar nu propriilor colegi, atâta vreme cât ei înșiși se vor bucura de creșterile salariale de 20%.

Odată cu salariile vor crește, se înțelege, și pensiile speciale ale magistraților. În 2020, parlamentul a adoptat o lege care prevedea ca pensiile speciale să fie impozitate progresiv cu până la 85%. Încă din faza dezbaterilor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat un comunicat în care preciza că „pensia de serviciu este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii“.

Ulterior, legea impozitării pensiilor magistraților a fost atacată la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Decizia CCR, previzibilă, a fost că legea este neconstituțională întrucât „legiuitorul şi-a depăşit marja de apreciere în procesul de legiferare“. Altfel spus, CCR a apreciat că parlamentul a încălcat independența Justiției.

Am insistat asupra pensiilor speciale ale magistraților pentru a le pune în oglindă cu pensiile de care beneficiază celelalte categorii de pensionari.

România are aproape 5 milioane de pensionari, dintre care 95,13% sunt pensionari de asigurări sociale de stat și 4,87% pensionari care au lucrat în agricultură. Aproape 2 milioane de pensionari primesc lunar sub 1000 de lei. Aici sunt incluși și pensionarii din domeniul agricol care primesc lunar aproximativ 500 de lei.

Cu toate măririle salariilor și pensiilor care se aplică începând cu luna ianuarie, la acest indicator rămânem tot codași în Uniunea Europeană, unde media din PIB alocată pensiilor este de 13% față de 7,5% în România.

Un alt indicator care ne situează pe ultimele locuri în UE privește alocațiile pentru copii, care în România sunt de 214 lei pe lună, în vreme ce în țările dezvoltate acestea sunt de cel puțin 6-7 ori mai mari. Legea votată de regimul PSD în 2000 privind dublarea alocațiilor pentru copii nu este nici în momentul de față aplicată. Conform unei ordonanțe de urgență a guvernului Orban, deși liberalii votaseră legea cu ambele mâini, vor urma majorări etapizate, astfel că e greu de spus când vor fi dublate alocațiile.

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la traficul de persoane și la cerșetoria ca formă de exploatare a minorilor. La workshop-ul organizat la sfârșitul lunii decembrie anul trecut de Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) privind tratamentul minorului în sistemul judiciar românesc, fostul judecător Cristi Danileț a precizat că „în România avem de 7 ori mai multe victime decât media europeană“.

Mortalitatea infantilă ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană. Un raport Eurostat arată că în 2018 România a înregistrat o rată a mortalității infantile de șase decese la 1.000 de nou-născuți, în vreme ce media în UE era de 3,4/1.000. Această situație a fost și este în continuare generată și de faptul că tot mai multe minore devin mame (peste 16.000 anul trecut), sarcina nefiind asistată medical.

Sunt numeroase alte realități îngrijorătoare care ne situează pe primele locuri în Uniunea Europeană. Condamnabil este faptul că acestea persistă de peste treizeci de ani și că multe dintre ele își au rădăcinile adânci în regimul comunist. În plus, nu doar politicienii sunt răspunzători, ci și așa-numita societate civilă în care spiritul comunitar e vânare de vânt.

Deutsche Welle

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
SOS: e foame în lume! România, poți ajuta?
SOS: e foame în lume! România, poți ajuta?
Mor oamenii de foame în lume. Pot fi ajutați? Pot! Un strigăt de alarmă și o cerere urgentă de ajutor lansează navigatorii ucraineni. De zile întregi s-au adunat zeci de ambarcațiuni...
Comisia Europeană: Cum se confiscă banii oligarhilor ruşi?
Comisia Europeană: Cum se confiscă banii oligarhilor ruşi?
Comisia Europeană propune reguli noi pentru confiscarea averilor dobândite ilegal. În vizor sunt luaţi şi oligarhii lui Putin aflaţi pe lista de sancţiuni a UE. Dar aplicarea lor va fi...