România își sacrifică pădurile seculare pentru energie. Rușinea cumplită dezvăluită de publicația New York Times

Vineri, 09 Septembrie 2022, ora 03:19
7835 citiri
România își sacrifică pădurile seculare pentru energie. Rușinea cumplită dezvăluită de publicația New York Times
Copaci seculari ajung peleți/ FOTO: Twitter

Guvernele europene aruncă miliarde pe arderea lemnului pentru energie verde. Potrivit unui reportaj publicat de The New York Times, țările din Europa Centrală și de Est profită de subvențiile oferite de Uniunea Europeană pentru arderea lemnului și recurg la tăierea pădurilor seculare pentru a produce energie prin arderea lemnului.

Jurnaliștii de la The New York Times au urmărit un transport de trunchiuri proaspăt tăiate de copaci din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș până în municipiul Gheorgheni, din județul Harghita.

La periferia municipiului, o fabrică transformă trunchiurile tăiate în rumeguș, care mai apoi este prelucrat în peleți pentru încălzirea locuințelor. Uniunea Europeană consideră peleții drept o alternativă la consumul de energie pe gaz sau cărbune, cu un factor mai scăzut de poluare.

Peleții produși prin defrișarea pădurilor românești și a altor state ajung la export către restul țărilor din UE pentru a-și îndeplini cotele de energie regenerabilă impuse pentru tranziția la energia verde.

Compania responsabilă de transportul lemnelor, Ameco, este unul din cei mai mari producători de peleți din România.

„Producția de peleți oferă posibilitatea folosirii de resturi din sectoarele forestiere și agricole”, se arată pe site-ul Ameco. Numai că jurnaliștii de la The New York Times au observat cum trunchiurile mai multor copaci seculari, tăiați în apropierea muntelui Ceahlău din țară, au sfârșit în mașinăriile de tocat deținute de Ameco.

Agenția de Investigații de Mediu, un grup de sprijin cu sediul la Washington care a studiat utilizarea lemnului în Europa Centrală, transmite că peleții produși în România provin în mare parte din pădurile protejate de stat.

„Odată ce tai copacii bătrâni, deteriorezi ecosistemele cărora le-au luat secole să se formeze fără intervenția omului”, a declarat Dan-Cătălin Turigă, inginer silvic, pentru The New York Times.

Problemă la nivel european

Nimeni nu s-ar fi gândit că arderea lemnului va fi piatra de temelie a strategiei de energie verde a Uniunii Europene.

Când blocul a început să subvenționeze arderea lemnului în urmă cu peste un deceniu, a fost văzut ca un impuls rapid pentru combustibilul regenerabil și un stimulent pentru a muta casele și centralele electrice de la cărbune și gaz. Resturile și peleții au fost comercializate ca o modalitate de a transforma deșeurile de rumeguș în energie verde.

Aceste subvenții au dat naștere unei piețe în plină expansiune, până la punctul în care lemnul este acum cea mai mare sursă de energie regenerabilă din Europa, cu mult înaintea eolianului și a solarului, scrie NYT.

Dar astăzi, pe măsură ce cererea crește pe fondul crizei energetice din Rusia, copacii întregi sunt tăiați pentru încălzire. Și sunt tot mai multe dovezi că pariul Europei pe lemn pentru a aborda schimbările climatice nu a dat roade.

Pădurile din Finlanda și Estonia, de exemplu, considerate cândva o sursă cheie în reducerea emisiilor de dioxid de carbon din aer, sunt acum sursa atâtor exploatări forestiere încât oamenii de știință din partea guvernelor celor două țări le consideră surse emițătoare de carbon. În Ungaria, luna trecută, Guvernul lui Viktor Orban a renunțat la normele de conservare pentru a permite creșterea cotei de exploatări forestiere din pădurile seculare.

Agenția de cercetare științifică a Uniunii Europene a declarat anul trecut că arderea lemnului a eliberat mai mult dioxid de carbon decât ar fi fost emis dacă energia ar fi provenit din combustibili fosili.

„Oamenii cumpără peleți de lemn crezând că sunt o alegere sustenabilă, dar, în realitate, distrug ultimele păduri seculare din Europa”, a declarat David Gehl de la Agenția de Investigații de Mediu.

Industria de tăiere și ardere a lemnului s-a extins atât de mult încât cercetătorii nu pot ține evidența ei. Potrivit unor cercetări oficiale realizate de UE, experții europeni nu au putut identifica sursa a 120 de milioane de tone metrice de lemn utilizate pe continent anul trecut – mai mult decât dimensiunile întregii industrii a lemnului din Finlanda.

Cercetătorii spun că cea mai mare parte a fost probabil arsă pentru încălzire și electricitate.

Parlamentul European vrea să elimine subvențiile pentru lemn

Săptămâna viitoare, Parlamentul European este programat să voteze un proiect de lege care ar elimina majoritatea subvențiilor din industrie și ar interzice țărilor să ardă copaci întregi pentru a-și îndeplini obiectivele de energie curată. Doar energia din deșeurile lemnoase, cum ar fi rumegușul, ar fi calificată drept regenerabilă și, astfel, ar fi eligibilă pentru subvenții.

Dar mai multe guverne europene spun că acum nu este momentul să deranjeze o importantă industrie energetică, cu aprovizionarea cu gaz și petrol rusesc în pericol. În Republica Cehă, protestatarii au ieșit în stradă, furioși de creșterea costurilor la energie, iar autoritățile franceze au avertizat cu privire la întreruperea curentului în această iarnă.

Documentele interne arată că țările central-europene și nordice, în special, fac eforturi pentru a menține subvențiile pentru lemn.

Dezbaterea este un exemplu acut al uneia dintre provocările cheie cu care se confruntă guvernele în lupta împotriva schimbărilor climatice: cum să echilibrăm urgența unei planete care se încălzește cu nevoia imediată de locuri de muncă, energie și stabilitate economică. Uniunea Europeană a fost lider în stabilirea politicilor ecologice, dar se grăbește și să găsească surse de energie, pe măsură ce Rusia își reduce aprovizionarea cu gaze naturale.

În documentele vehiculate în rândul parlamentarilor despre modificarea regulilor, Letonia a avertizat despre un „posibil impact negativ asupra investițiilor și afacerilor”. Danemarca a susținut că aceste decizii ar trebui lăsate la latitudinea guvernelor naționale.

Lemnul se califică drept energie regenerabilă, pe logica că copacii cresc din nou.

În 2018, ultima dată când subvențiile au fost votate, aproape 800 de oameni de știință au semnat o scrisoare prin care îndemna europarlamentarii să nu mai trateze copacii tăiați ca o sursă verde de energie. În timp ce copacii pot fi replantați, poate dura generații pentru ca o pădure în creștere să reabsoarbă dioxidul de carbon provenit de la lemnul ars.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

„Luaţi-vă pălăria şi plecaţi!”, îi îndeamnă Viktor Orban pe oficialii UE. „Politicienii sunt conduşi de logica războiului”
„Luaţi-vă pălăria şi plecaţi!”, îi îndeamnă Viktor Orban pe oficialii UE. „Politicienii sunt conduşi de logica războiului”
Premierul ungar Vikor Orban a afirmat vineri, 19 aprilie, că oficialii care conduc instituţiile UE trebuie înlocuiţi după alegerile europarlamentare, întrucât nu merită încă o şansă,...
Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO
Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO
Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...
#Romania, #paduri seculare, #defrisari, #peleti, #subventii, #Uniunea Europeana, #energie verde , #stiri externe