The New York Times: În România, traumele revoluție sângeroase încă mai fac victime. „Sistemul s-a prăbușit, dar servitorii săi au supraviețuit și au prosperat”

Miercuri, 27 Septembrie 2023, ora 22:52
3625 citiri
The New York Times: În România, traumele revoluție sângeroase încă mai fac victime. „Sistemul s-a prăbușit, dar servitorii săi au supraviețuit și au prosperat”
Familiile victimelor revoluției din 1989 încă își mai caută dreptatea FOTO Twitter

În România, oamenii care încă își caută dreptatea pentru membrii familiiilor lor uciși în revoluția din 1989 spun că slujitorii regimului Ceaușescu au blocat orice socoteală cu trecutul.

După ce a participat în luna mai la o ceremonie de comemorare a fiului ei mort și a altor persoane ucise în revoluția din România din 1989, o mamă deznădăjduită – împinsă la disperare de peste trei decenii de eforturi inutile pentru a afla cine i-a ucis băiatul de 12 ani – a făcut o ultimă cerere pentru a i se face dreptate.

Pe pe 25 mai 2023 ea părăsit parcul unde a avut loc ceremonia — și unde a fost înmormântat fiul ei — la Brașov și a mers cu mașina în munții din afara orașului. La umbra unui fag, și-a stropit corpul cu benzină și și-a dat foc.

Femeia, Ileana Negru, a murit la scurt timp după sosirea unei ambulanțe.

„Astăzi pun capăt umilinței, deși mă costă viața”, spune în mesajul scris de mână găsit asupra ei. „Revoluția a fost a noastră și în niciun caz nu aparține comuniștilor care au furat-o.”

Dintre toate revoluțiile din Europa Centrală și de Est din 1989, cea din România a fost cea mai violentă și confuză

Dintre toate revoluțiile din Europa Centrală și de Est din 1989, cea din România a fost cea mai violentă și confuză. După aceea, mulți dintre cei care l-au slujit pe dictatorul Nicolae Ceaușescu – executat în ziua de Crăciun 1989 – nu numai că au rămas la putere, dar s-au bucurat și de oportunități extinse de îmbogățire pentru ei și familiile lor, scrie The New York Times.

Disperarea care a împins-o pe Ileana Negru, o văduvă de 66 de ani, la sinucidere a provenit din traume nerezolvate de acum trei decenii, când comunismul a lăsat loc capitalismului, iar dictatura promisiunilor de democraţie.

Cătălin Giurcanu, un prieten de-al doamnei Negru, își amintește că avea 16 ani când s-a alăturat protestelor de stradă împotriva lui Ceaușescu în decembrie 1989 și și-a pierdut tatăl, care venise să-l caute, lovit de focuri de armă provenite de la oameni înarmați încă neidentificați, aproape sigur membri ai temutei securități din România.

Când Ceauşescu a fost pus trei zile mai târziu în faţa unui pluton de execuţie împreună cu soţia sa, Elena, după un proces spectacol, Giurcanu a sărbătorit ceea ce credea că este zorii unei noi ere.

„Toată lumea credea că era comunistă s-a încheiat și totul va începe din nou”, a spus el. „Dar nu a existat un nou început. Nu a existat o ruptură reală. Și încă trăim cu consecințele.”

Chiar dacă unele instituții ale statului lucrează pentru a-i găsi și aduce în fața justiției pe cei vinovați de uciderea protestatarilor din 1989 și pentru a oferi sprijin familiilor victimelor, mulți slujitori ai regimului Ceaușescu, în special foști ofițeri de securitate și o vastă rețea de informatori, mai aruncă o umbră lungă.

În iulie, cea mai înaltă instanță a României a achitat doi ofițeri de securitate care cauzaseră moartea în 1985 a dizidentului, Gheorghe Ursu, care a murit în urma bătăilor în timp ce se afla în custodia lor. Un complet de trei judecători a ignorat mărturiile foștilor dizidenți care au descris că au fost torturați și au dat dreptate martorilor serviciile de securitate care au susținut, împotriva tuturor dovezilor, că deținuții nu au fost niciodată supuși violenței.

Andrei Ursu, fiul disidentului și autor a două cărți despre revoluția din 1989, a spus că hotărârea se potrivește cu o rescriere a istoriei promovată de mult de foști agenți ai Securității – și a explicat de ce doamna Negru a avut atâtea probleme să obțină dreptatea pentru fiul ei mort, Florin.

Natura rănilor lui Florin, a spus Anderi Ursu, care a studiat cazul în cadrul cercetărilor sale, a indicat că băiatul a fost lovit de un glonț dumdum, la care doar Securitatea avea acces în România.

Dar când doamna Negru a apelat la procurorii militari din Brașov în anii 1990 să investigheze, i s-a spus „că fiul său a fost terorist”.

A fost blocată de o narațiune promovată de Securitate conform căreia revoluția din 1989 a fost amenințată de „teroriștii” care lucrau pentru puteri străine și a fost salvată de patrioți din aparatul de securitate.

„Au fost teroriști. Au existat”, a spus Andrei Ursu. „Dar ei erau ofițeri de securitate.” Când a prezentat acest punct de vedere într-o carte anul trecut și a prezentat documente și alte dovezi, a fost concediat din funcția de director de cercetare la Institutul Revoluției Române din decembrie 1989, finanțat de stat, scrie NYT.

„Ucigașii au fost transformați în apărători patrioți ai națiunii, iar victimele în teroriști”, a spus el prin telefon din Chicago, unde locuiește acum.

Pentru Mihai Dodu, care conduce un departament guvernamental responsabil cu ajutorarea revoluționarilor din 1989 și a familiilor lor, spune că un „amestec de prostie birocratică și sabotaj deliberat” a împiedicat-o pe doamna Negru și pe mulți alții să afle cum au fost uciși cei dragi.

Aproape 1.300 de protestatari au murit în decembrie 1989, iar peste 3.000 au fost răniți. Nimeni nu a fost considerat responsabil pentru un singur caz concret de crimă.

„Un cancer care s-a răspândit în oasele sistemului“

La fel ca fiul doamnei Negru, tatăl lui Mahai Dodu a fost ucis de un tip de glonț folosit exclusiv de Securitate în noaptea de 22 decembrie 1989. Ceaușescu, temându-se pentru viața sa după ce militarii au trecut de partea protestatarilor, tocmai fugise din București. Succesorii săi, deturnând revoluția populară de pe stradă, au patronat o perioadă de vărsare de sânge sălbatică pusă pe seama „teroriştilor”, în timp ce aceștia își consolidau puterea, scrie NYT.

Noul lider al României după capturarea și execuția lui Ceaușescu a fost Ion Iliescu, un lider comunist care a servit două mandate ca prim președinte post-comunist al României. A dat imunitate agenților Securității și ani de zile a blocat eliberarea arhivelor acesteia.

Chiar și după ce dosarele au început să curgă la sfârșitul anilor 1990, a spus Germina Nagat, membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Iliescu a asigurat „impunitatea tuturor foșților ofițeri ai Securități– el i-a protejat.”

„Acesta este un cancer care s-a răspândit în oasele sistemului”, a spus ea.

Vasta arhivă, deși departe de a fi completă deoarece multe documente au fost distruse sau puse în afara accesului arhiviștilor, a scos la iveală o mulțime de români de seamă ca informatori ai Securității din perioada comunistă. Printre aceștia se numără Dan Voiculescu, un mogul mass-media extrem de influent, politician și unul dintre cei mai bogați oameni ai României.

Iliescu a părăsit puterea în 2004 și, acum în vârstă de 93 de ani, este bolnav, dar aliații săi sunt încă răspândiți în întregul sistem, în special în sistemul judiciar și în aparatul de securitate.

Sorin Boacă, un brașovean care a fost interogat în august 1989 pentru opiniile sale anticomuniste și a participat la protestul în care a fost ucis Florin Negru, și-a amintit că agentul de securitate care l-a interogat a devenit un influent oficial municipal în anii 1990 și, după moarte, a fost declarat martir al revoluției.

„Totul a fost dat peste cap”, a spus . „Sistemul s-a prăbușit, dar servitorii săi au supraviețuit și au prosperat.”

Generalul Iulian Vlad, șeful Securității în 1989, a fost arestat după executarea lui Ceaușescu și acuzat inițial de complicitate la genocid. Dar, după ce acuzațiile au fost reduse la „favorizarea genocidului”, el a executat doar patru ani de închisoare. Niciunul dintre subordonații săi nu a făcut închisoare pentru uciderea protestatarilor.

Elena Vlase, o prietenă a doamnei Negru al cărei fiu de 19 ani, Nicolae, a fost ucis la Brașov în decembrie 1989, a petrecut și ea zeci de ani luptând pentru dreptate și adevăr. Cele două femei au discutat în mai la ceremonia din parcul pentru victimele din 1989 și au convenit să se întâlnească a doua zi dimineață.

„Am așteptat și am așteptat, dar ea nu a apărut niciodată”, a spus Elena Vlase. Când a aflat mai târziu că Ilean Negru și-a luat viața, Elena Vlase „a fost total șocată”, dar a promis că își va continua propria căutare. „Nu pot accepta niciodată că acești criminali nu plătesc”, a spus ea.

Quarterly Report - Editia 4

Orice vot pentru extremiști scade relevanța României în PE
Orice vot pentru extremiști scade relevanța României în PE
Toate planurile despre viitorul Europei depind de cum se va vota la alegerile pentru PE. Candidați și oameni de afaceri au discutat despre oportunități și provocări, la invitația Camerei de...
Ce vor tinerii? Mai mult autoritarism și mai mult NATO
Ce vor tinerii? Mai mult autoritarism și mai mult NATO
Analiză: Tinerii reprezintă 16% din populația României, iar peste 90% dintre ei nu au încredere în partide, parlament și guvern, dar sunt deciși să participe la schimbare. Tinerele...
#Romania, #Revolutie 1989, #victime, #Justitie, #dreptate, #Securitate, #Ion Iliescu , #Revolutie