România deține cea mai mică pondere din Uniunea Europeană a persoanelor care au continuat să lucreze în primele 6 luni de la primirea primei pensii pentru limită de vârstă.
Dacă în alte țări motivele care stau la baza acestei decizii sunt plăcerea de a munci și de a fi productivi, în România oamenii muncesc după primirea primei pensii din cauza necesităților financiare - al doilea cel mai mare procent din Uniune.
Doar 13% dintre cetățenii UE au continuat să lucreze în timpul celor 6 luni de la primirea primei pensii pentru limită de vârstă.
Nord și sud
Majoritatea oamenilor au ales să nu mai muncească încă din prima zi de pensie (22,4%) sau au încetat să lucreze pe parcursul primelor 6 luni (64,7%).
Printre cei care au continuat să lucreze, aproximativ jumătate au continuat ca înainte, în timp ce pentru cealaltă jumătate au existat schimbări, cum ar fi trecerea la un alt loc de muncă, lucrul cu normă redusă sau munca într-un al doilea loc de muncă în timp ce au renunțat treptat la primul.
Cea mai mare pondere a persoanelor care au continuat să lucreze s-a înregistrat în țările baltice: Estonia (54,9%), Letonia (44,2%) și Lituania (43,7%).
Ele au fost urmate de Suedia (41,7%), Norvegia (37,6%), Finlanda (28,6%) și Irlanda (26,3%), prin urmare se poate spune că nordul continentului european este regiunea unde cei mai mulți oameni preferă să continue să lucreze după primirea primei pensii pentru limită de vârstă.
La polul opus, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (1,7%), Grecia (4,2%) și Spania (4,9%), cele trei fiind singurele țări din Uniunea Europeană în care ponderea este de sub 5%, potrivit Eurostat.
Exceptând România, care se află în sud-est, se poate spune că, în opoziție la nordul continentului, țările din sud consemnează cele mai mici ponderi ale celor care au ales să mai lucreze după primirea primei pensii pentru limită de vârstă.
Motivele de a continua lucrul
Principalele motive pentru care oamenii au continuat să lucreze după ce au primit o pensie pentru limită de vârstă au fost faptul că le-a plăcut să muncească și să fie productivi (așa cum au declarat de 36,3% dintre cei întrebați) sau au făcut acest lucru din cauza necesității financiare (28,6%).
Dorința de a menține integrarea socială (11,2%) și atractivitatea financiară a muncii (9,1%) au fost, de asemenea, menționate drept motive pentru a continua să lucreze.
O proporție mai mică, 3,5%, a continuat să lucreze deoarece partenerul lor era încă angajat.
Danemarca (61%), Olanda (59,6%) și Italia (51,7%) au avut cea mai mare proporție de oameni care au continuat să lucreze pentru că le-a plăcut.
În schimb, cea mai mică proporție de persoane care au raportat acest motiv a fost în Spania (17,9%), Cipru (19,1%) și Slovacia (20,4%).
Pe de altă parte, necesitatea financiară a fost principalul motiv pentru a continua să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), în timp ce Suedia (9,4%), Cehia (12,4%) și Luxemburg (14,4%) a înregistrat cea mai mică pondere.