Recursul DIICOT la restituirea dosarului Rompetrol, amanat cu o luna

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au amanat, joi, pentru 13 martie, judecarea recursului DIICOT la restituirea dosarului Rompetrol la Parchet, din lipsa de procedura la citarea lui Petrica Grama, unul dintre inculpatii din dosar, anunta NewsIn.

Instanta a dispus citarea lui Grama la adresa precizata in rechizitoriu si emiterea unei solicitari catre INEP, pentru indicarea domiciliului, in cazul in care acesta nu mai locuieste la adresa mentionata in dosarul de urmarire penala.

Procurorii DIICOT sustin, in recursul declarat impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti prin care s-a restituit dosarul Rompetrol, ca aceasta nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia si ca ar exista, de asemenea, mai multe neconcordante.

"Instanta a mentionat in considerentele hotararii de restituire o motivare care nu se regaseste in dispozitivul acesteia.

Astfel, instanta de fond constata in minuta in termeni generali neregularitatea actului de sesizare si dispune restituirea cauzei la procuror, respinge cererile de incetare a procesului penal si disjunge plangerea formulata de inculpatul Stanescu Rosca Sorin stefan.

In dispozitivul sentintei nu exista nici o mentiune referitoare la temeiul restituirii, la actele de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate de procuror si la temeiul legal al restituirii (exista doar trimiterea generica la disp. art. 32 Cod procedura penala).

Intrucat conform dispozitiilor art.3859 Cod procedura penala, hotararea care nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza, solutia pronuntata este supusa casarii", se arata in recursul DIICOT.

In ceea ce priveste alt motiv de restituire retinut de instanta, DIICOT sustine ca si in conditiile in care procurorul ar fi omis sa descrie vreo fapta in rechizitoriu, acest aspect nu constituia motiv de restituire, ci eventual putea fi luat in discutie la solutionarea pe fond a cauzei, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, urmand sa se dispuna o solutie de achitare.

Parchetul mai arata, referitor la inscrisurile in alte limbi decat cea romana si care nu au fost traduse, ca este "total ilogica" mentionarea acestui aspect printre motivele ce ar conduce la neregularitatea actului de sesizare si ca singura sanctiune pe care ar putea sa o aplice instanta ar fi aceea de a nu le lua in considerare la pronuntarea unei hotarari, acest lucru fiind posibil insa dupa finalizarea cercetarii judecatoresti, si nu anterior.

DIICOT sustine ca o parte din aceste inscrisuri au fost depuse de inculpati prin aparatorii lor.

Parchetul mai arata ca nu exista nici o reglementare care sa-l impiedice pe procuror sa dispuna una sau mai multe disjungeri in cursul urmaririi penale, chiar daca s-a pus in miscare actiunea penale, dat fiind si faptul ca, acolo unde legiuitorul a inteles sa impuna o limitare a aplicabilitatii unor dispozitii ce reglementeaza faza judecatii a facut-o in mod expres.

"Judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal si la fapta si persoana la care se refera extinderea, astfel incat obiectul judecatii este limitat, instanta neputand sa efectueze cercetari pentru alte fapte sau pentru alte persoane decat in cazurile strict reglementate de art. 334 - 337 Cod procedura penala.

Titularul actiunii penale in procesul penal roman este procurorul, acesta fiind cel care poate dispune punerea in miscare a actiunii penale, in modalitatile prevazute pentru faza urmaririi penale sau pentru faza judecatii.

Rezulta deci, ca instanta de judecata este tinuta de dispozitiile existente in dispozitivul rechizitoriului, care creeaza cadrul de desfasurare al judecatii cu referire la infractiunile si persoanele descrise in dispozitivul acestuia", sustine DIICOT in recursul declarat.

Tribunalul Bucuresti a decis pe 22 octombrie restituirea la DIICOT a dosarului Rompetrol in care a fost trimis in judecata omul de afaceri liberal Dinu Patriciu.

In motivele restiturii dosarului Rompetrol la Parchet, magistratii Tribunalului Bucuresti au retinut incalcarea dispozitiilor privind disjungerea in privinta infractiunii de spalare de bani de care este acuzat Dinu Patriciu, dar si in legatura cu infractiunile retinute pentru alti inculpati.

Astfel, potrivit motivarii instantei, magistratii au constatat incalcarea dispozitiilor privind disjungerea dispusa de procuror prin ordonanta de disjungere si prin rechizitoriu.

Comparand elementele constitutive ale infractiunii de spalare de bani, pentru care omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis in judecata, cu cele ale infractiunii de spalare de bani, pentru care este cercetat in dosarul disjuns, magistratii au constatat ca o infractiune unica (spalarea de bani, materializata prin deplasari de valuta prin incheierea de contracte de cesiune de creanta, imprumut si novatie intre firmele din cadrul Rompetrol, iar in final prin incheierea contracturlui de vanzare-cumparare a pachetului majoritar de actiuni gestionat de FPS la Rafinaria Petromidia de catre The Rompetrol Group BVB Olanda) a fost transformata in doua infractiuni prin actul disjungerii.

Ori, se arata in motivare, Codul de Procedura Penala statueaza ca disjungerea cauzei nu este posibila cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.

Magistratii au retinut o situatie similara si in cazul disjungerii cauzei, prin rechizitoriu, si continuarea cercetarii penale, intr-un dosar separat, fata de Philip Stephenson, Richard Hart si Irina Popovici.

Magistratii au mai constatat atasarea, la dosarul de urmarire penala, a unor inscrisuri in alte limbi decat cea romana, fara sa existe si traducerea acestora asigurata de un traducator autorizat.

Bașcana Găgăuziei va fi judecată pentru că ar fi acceptat bani de la un "grup criminal organizat". Ea suține că dosarul e fabricat la ordinul Maiei Sandu

Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a anunţat miercuri că a finalizat urmărirea penală şi a trimis-o în judecată pe Evghenia Guţul, guvernatoarea Găgăuziei, pe motiv că ar fi...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....