Presedintele Academiei Romane: Proiectul Rosia Montana nu este acceptabil - Interviu

Presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, declara ca proiectul Rosia Montana este inacceptabil in forma actuala.

Ar putea fi utilizate tehnologii fara cianura, la fel de eficiente economic si tehnologic, iar beneficiile pentru statul roman ar putea ajunge si pana la 80% din productie.

"Ar fi oare tarile arabe atat de bogate daca ar obtine doar redevente de numai 6%?", intreaba presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Academia Romana a exprimat un punct de vedere in urma cu cativa ani, nefavorabil demararii acestui proiect. Va mentineti acest punct de vedere si dupa ce Guvernul Ponta a venit cu noua propunere legislativa, in care conditiile sunt usor modificate?

Academia isi mentine pozitia exprimata in decursul anilor cu privire la proiectul Rosia Montana si in general cu privire la exploatarea aurului din Muntii Apuseni. Nu suntem impotriva valorificarii resurselor naturale ale Romaniei (inclusiv prin minerit), dar aceasta trebuie sa se faca in mod INTELIGENT, in interesul tarii si cu respectarea conditiilor de dezvoltare durabila.

Ultimul document al Academiei Romane dateaza din aceasta vara si a fost publicat pe website-ul Academiei. Este o analiza intocmita de un grup de specialisti, coordonat de domnul academician Valentin Vlad, vicepresedinte al Academiei.

Este adevarat ca proiectul a fost modificat fata de prima versiune de acum 10-12 ani, dar nu suficient pentru a fi acceptabil in forma actuala. Propunerea legislativa a Guvernului nu a influentat pozitia Academiei.

Acceptarea unor proiecte de exploatare a aurului (si argintului etc.) in Muntii Apuseni este conditionata de indeplinirea a trei cerinte:

a) Exploatarea sa se faca in galerii subterane si nu in cariera deschisa; astfel nu ar fi afectat mediul inconjurator, nu ar fi mutilat peisajul si nu s-ar pune in pericol zona arheologica;

b) Beneficiile financiare ale statului roman sa fie semnificative in favoarea interesului national;

c) Sa se foloseasca o tehnologie fara cianura. Exista informatii despre existenta unor asemenea trehnologii care ar trebui evaluate inainte de a se lua o decizie.

Mai exista si aspectul social, in legatura cu locurile de munca, pentru viitorul apropiat si indepartat. Nu s-a raspuns la unele intrebari. Se prevede ca in perioada de constructie vor fi create 2.000 de locuri de munca, iar in perioada de operare a exploatarii acestea se reduc la 500, poate promise 900. Ce se va intampla cu cei aproximativ 1.000 de someri care apar dupa doi ani de la inceperea lucrarilor?

Apoi: cati localnici pot fi utilizati si cati lucratori, tehnicieni sau specialisti trebuiesc adusi dinafara zonei? Mai ales pentru operatiunile cu cianura care nu sunt minerit, ci industrie chimica pura si cer o anumita calificare specifica.

Exigentele dezvoltarii durabile cer sa se asigure si generatiilor viitoare posibilitatea de a se bucura de resursele naturale ale tarii. Acestea nu trebuiesc epuizate de o singura generatie. Durata proiectului este prevazuta pentru circa 20 ani. Ce se va intampla dupa aceea cu locurile de munca disparute prin incheierea lucrarilor?

In opinia dvs. acest proiect este, din punct de vedere economic, in favoarea interesului national? Din analizele pe care le aveti, ce castiga statul roman si comunitatea locala?

Imi permit sa reproduc aici ceea ce spuneam intr-un alt interviu. Beneficiile financiare cu o redeventa de 6% sunt prea reduse.

Dupa parerea noastra ar fi necesar sa se aplice si in Romania, in exploatarea resurselor naturale (minerale) ale tarii procedura folosita in practica internationala, mai ales la petrol dar si la metale, adica asa numitele "contracte de impartire a productiei" (in engleza "production sharing agreements").

Acestea se bazeaza pe faptul ca proprietarul resursei este statul, care este si proprietarul productiei extrase. Operatorul (investitorul) primeste din aceasta productie o fractiune care sa acopere cheltuielile de investitie, de operare si un profit rezonabil, restul revenind statului proprietar.

Acesta din urma poate retine pana la 80% din productie! Ar fi oare tarile arabe atat de bogate daca ar obtine doar redevente de numai 6%?

Socotind ca fiind vorba de 360 tone de aur, adica 360 milioane de grame de aur la o populatie de 20 milioane de locuitori, inseamna ca fiecarui cetatean al Romaniei ii revin 18 grame de aur! Sunt oare cetatenii Romaniei dispusi sa renunte la aceasta avere si sa-i ramana fiecaruia doar 2-3 grame?

Sunteti doctor in chimie. Exista in lume si tehnologii mai "curate" pentru exploatarea aurului, care ar putea fi folosite la Rosia Montana?

Folosirea cianurii preconizata in proiect a starnit intense emotii, discutii si proteste. Exista informatii despre tehnologii fara cianura, la fel de eficiente economic si tehnologic (de exemplu procedeul Haber Gold sau un procedeu elaborat de cercetatori de la Baia Mare). Asa cum spuneam inainte, acestea ar trebui verificate si evaluate ca alternative.

Cum priviti aspectele de legalitate, printre care exproprierile care se vor face in interesul unei companii private (Gold Corporation) sau ignorarea unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile?

Este o intrebare pentru juristi, dar eu cred ca daca se vor face exproprieri, legalitatea lor risca sa fie in contradictie cu Constitutia Romaniei, care garanteaza dreptul la proprietate.

Este greu de demonstrat ca un proiect economic privat ca acesta este o lucrare de utilitate publica generala (asa cum ar fi o cale ferata, o autostrada sau o hidrocentrala) si nu stiu care ar fi decizia Curtii Constitutionale sau chiar a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in cazul unei analize la acest nivel.

Va mentineti suspiciunile cu privire la descarcarea arheologica? Cat de puternic va fi periclitata zona arheologica Alburnus Maior?

S-au facut studii arheologice importante, impuse de lege, in vederea descarcarii arheologice. Acestea au scos la iveala descoperiri interesante. Nu se stie ce se mai poate gasi prin continuarea unor asemena cercetari.

Revista americana "Science", una dintre cele mai prestigioase publicatii stiintifice din lume, afirma in urma cu cativa ani ca in mod ironic cercetarile arheologice platite de firma au aratat ca exploatarea miniera de Rosia Montana pune in pericol valoarea arheologica a locului si recomanda renuntarea la proiect.

Se incalca in vreun fel legislatia europeana?

Exista documente care fac o asemenea afirmatie. Interesanta este aprecierea unui profesor german, expert in probleme de protectia mediului, care, analizand o initiativa similara din Turcia, afirma ca "un asemenea proiect ar fi de neconceput in Germania". Fara alte comentarii!

Cine ar trebui sa se pronunte cu privire la oportunitatea demararii exploatarilor? Expertii? Guvernul? Parlamentul? Comunitatea locala? Intreaga tara, prin referendum? Cum se poate ajunge la un consens national?

Probabil la un consens national este greu de ajuns. Oricum, nu poate fi doar o decizie locala fiindca este vorba de o avere de importanta strategica, proprietatea statului roman in ansamblul sau.

Expertii trebuie consultati, iar decizia trebuie luata in numele intregii tari, fie de Parlament (ca reprezentant al poporului), fie prin referendum. De altfel Academia Romana a propus referendum inca in urma cu cativa ani.

Ar fi mai bine sa reziliem acest contract, chiar si platind niste costuri, si sa cautam (chiar si asteptand trecerea timpului) o noua solutie, moderna si mai putin periculoasa decat folosirea cianurilor?

Nu sunt cunoscute prevederile contractului aplicabile in cazul rezilierii. Oricum, firma a facut cheltuieli mari, pe cont propriu, probabil fiind sigura de reusita, inainte de a avea aprobarile necesare pentru punerea in aplicare a proiectului, cheltuieli pentru care statul roman nu are nicio raspundere, fie ca este vorba de cumpararea unui numar mare de case (in vederea demolarii), fie de constructia unor case (pentru stramutarea populatiei) sau alte cheltuieli care se puteau face numai dupa inceperea lucrarilor.

Intr-un fel, firma a devenit un... agent imobiliar fara convingerea ca proiectul va fi aprobat. Daca aprobarea nu survine, nu ii ramane firmei decat sa le revanda sau... sa se transforme intr-o agentie de turism.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...