Romania si sansele economice de care nu profitam

Fondurile europene si atragerea investitorilor straini reprezinta doua sanse fundamentale pentru economia Romaniei, de care insa nu reusim sa profitam prea mult.

Miliarde de euro ar putea fi atrase in Romania prin fondurile europene, insa cu mici sanse de reusita. Aceste fonduri structurale europene nu necesita resurse bugetare si au darul de a genera o activitate economica, prin crearea de locuri de munca, dar si prin dezvoltarea pe termen lung, scrie Evenimentul Zilei, in editia de vineri, 16 martie.

Totodata, exista si certificatele verzi de emisii de carbon, iar pentru ca Romania nu le-a tranzactionat la timp, s-a ratat sansa unui castig de aproximativ 3,5 miliarde de euro, in 2009, plus alte 1,5 miliarde de euro, in 2011.

Cand vine vorba de investitori, cu precadere a investitiilor din sectorul privat, situatia este asemanatoare.

Spre exemplu, Mercedes-Benz a ales Ungaria in locul Romaniei, din cauza ca la vecinii nostri au gasit un cost de deplasare mai mic cu cativa euro pentru fiecare 100 de kilometri.

Pierderile se traduc in mii de locuri de munca ce nu vor mai exista astfel, dar si venituri obtinute din taxe si impozite, plus investitii ale furnizorilor. Toate acestea puteau fi atrase daca in Romania ar fi existat autostrazi.

In plus, exista o invesitie de sase miliarde de euro ratata, a concernului Voestalpine, la fel cum a fost ratata si constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. In acelasi fel ar putea fi ratat si proiectul minier Rosia Montana, care ar trebui sa aiba un impact economic de cel putin un miliard de euro, bani ce ar putea intra in Romania, dar care ar putea sa nu mai soseasca din cauza problemelor birocratice.

Cel mai bun exemplu de investitie straina in Romania pare a fi cea a producatorului francez Renault, la uzina Dacia de la Mioveni. Investitia a creat 17.000 de locuri doar in mod direct, la care s-au adaugat insa alte peste 100.000, in mod indirect. Pe langa Renault, si Ford va crea 6.000 de locuri, in mod direct, dar totalul ar putea ajunge la 30.000.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...