Subiectul "Rosia Montana" este din ce in ce mai fierbinte. Opiniile pro si contra se inmultesc pe masura ce autoritatile dau semnale ca sunt pe cale sa ia o decizie majora care va pune capat starii de incertitudine.
Ziare.com a lansat o dezbatere pe aceasta tema, in care specialistii, dar si cititorii nostri sunt invitati sa-si expuna opiniile legate de oportunitatea inceperii exploatarii aurului din aceasta zona.
Dezbatere Ziare.com: Rosia Montana - Bomboana otravita
Dezbatere Ziare.com - Rosia Montana (II): O bomba ecologica
Rosia Montana, despre economie si patrimoniu
Dr. Raul C. Muresan
Se vorbeste din ce in ce mai mult despre Rosia Montana, si pe buna dreptate subiectul este de mare importanta pentru Romania. Din pacate, in loc sa fim informati corect si echilibrat, suntem din ce in ce mai intoxicati cu neadevaruri, omisiuni sau afirmatii cel putin inexacte. Sa consideram in cele ce urmeaza argumente referitoare la importanta economica a aurului si la problemele importante de patrimoniu.
Fig. 1. Aspectul real al peisajului de la Rosia Montana. Poza prelevata de la aproximativ 500 m de centrul vechi inspre directia vest, in Iunie 2010.
Industria nu are nevoie de aur
O informatie inexacta vehiculata frecvent este aceea ca aurul este necesar pentru industriile avansate, ceea ce justifica deschiderea de noi exploatari.
Conform Raportului asociatiei Ad Astra a Cercetatorilor Romani , productia de aur la nivel global este de aproximativ 2.600 de tone pe an, iar industria necesita sub 400 de tone anual.
Necesarul de aur industrial este acoperit insa in mare masura prin recuperarea aurului din echipamente electronice uzate. Un exemplu de companie care se ocupa si de recuperarea materialelor pretioase este Umicore, care recicleaza anual peste 100 de tone de aur, adica o cantitate mult mai mare decat se intentioneaza a se extrage anual de la Rosia Montana.
Un alt argument inexact este acela ca pretul ridicat al aurului justifica demararea exploatarii.
Pretul aurului este insa reglat speculativ. In realitate, pretul de productie al aurului este de aproximativ 500 de dolari pe uncie, costul de piata atingand, din cauza manipularii speculative, 1.160 USD pe uncie (conform commodityonline.com)
Este important de notat ca in Afganistan s-a descoperit recent unul dintre cele mai mari depozite de resurse minerale, cu o valoare estimata de peste o mie de miliarde de dolari (The New York Times), resurse ce includ si cantitati imense de aur. Exploatarea aurului, printre altele, ar conduce la o reglare rapida, in jos, a pretului sau de piata. De asemenea, manipularea speculativa a pretului aurului ar putea conduce oricand la o prabusire a acestuia.
In aceste conditii, este previzibil ca, in decurs de 16 ani, cat ar dura exploatarea de la Rosia Montana, sa asistam la o sistare brusca a lucrarilor daca activitatea de extractie devine nerentabila.
Compania mama a Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), Gabriel Resources, este listata la bursa din Toronto fiind inregistrata si in Barbados (vezi BBC si Raportul pe 2002 al RGCM), iar in conditiile unei sistari spontane a exploatarii este foarte putin probabil ca aceasta companie sa-si mai asume responsabilitatea ecologizarii si inchiderii minei.
Suma depusa ca garantie, in valoare de 135 de milioane de dolari, este total insuficienta in conditiile in care o suma de peste 170 milioane de dolari ar fi fost necesara pentru ecologizarea ulterioara accidentului de la Baia Mare (informatii suplimentare aici si aici), fiind vorba de o exploatare de zece ori mai mica decat la Rosia Montana.
Grup ASE: Opriti proiectul Rosia Montana, indiferent de consecinte
Mineritul sustenabil si dezvoltarea prin minerit sunt iluzii si manipulari
In anul 2006 Andy Whitmore a publicat intr-o revista a prestigioasei edituri Elsevier un articol intitulat "The emperors new clothes: Sustainable mining?"(Whitmore A. - The emperors new clothes: Sustainable mining?, Journal of Cleaner Production, Volume 14, Issues 3-4, Pages 309-314, 2006)
Acesta realizeaza o analiza serioasa a noilor trenduri de dezinformare a populatiei cu privire la mineritul sustenabil. Citez un pasaj din rezumat: "There is now a push in many countries to invite in multinational mining companies with the idea that there is a 'new, sustainable mining' which is different from the old, bad practices of the past. Yet, what has actually changed in the industry to match this shift in rhetoric? From the perspective of mine-affected communities nothing seems to have changed. Their land is still being taken from them without giving their free, prior and informed consent, and they are suffering the same ill effects on their ways of life, health and environment".
In traducere, acest pasaj inseamna: "Exista acum un curent in multe tari de a invita companii multinationale de minerit in ideea ca exista 'un nou minerit sustenabil', care e diferit de practicile rele din trecut. Cu toate acestea, ce s-a schimbat in industrie pentru a justifica aceasta schimbare de retorica? Din perspectiva comunitatilor afectate de minerit, nimic nu pare a se fi schimbat. Pamanturile lor sunt in continuare confiscate fara acordul liber si informat al lor, ei suferind in continuare aceleasi efecte negative asupra modului lor de viata, asupra sanatatii si a mediului".
Bazandu-se pe date de la sfarsitul anilor 1990, Andy Whitmore arata ca mineritul este in general foarte departe de a fi o activitate sustenabila. Astfel, mineritul a consumat aproape de 10% din energia globala, este responsabil pentru 13% din emisiile de dioxid de sulf la nivel mondial si este estimat ca ameninta aproape 40% din padurile din zonele nedezvoltate.
Cu toate aceste efecte negative, mineritul ofera la nivel global doar 0,5% din locurile de munca si contribuie cu doar 0,9% la produsul brut mondial.
Acelasi autor indica mai departe faptul ca in marea majoritate a cazurilor mineritul nu catalizeaza dezvoltarea. Acesta citeaza, printre altele, un studiu realizat de universitatea Lancaster din Marea Britanie care arata ca tarile bogate in minereuri si care si-au bazat dezvoltarea pe exploatarea acestor minereuri au fost printre performerii economici cei mai slabi la nivel global, intre anii 1963-1993 (vezi Auty RM. Resource abundance and economic development: improving the performance of resource-rich countries, UNU/WIDNER, Research for Action 44, 1998).
Patrimoniul de la Rosia Montana
Desi am asistat la campanii mediatice intense, in realitate putina lume stie ce se afla cu adevarat la Rosia Montana. Trebuie sa mergi acolo ca sa te convingi, ca sa afli de fapt despre ce comoara este vorba si sa realizezi ce urmeaza sa distrugem pentru un venit relativ mic si nesigur, rezultat in urma exploatarii aurului.
Recunosc ca in cele peste 20 de tari pe care le-am vizitat, nu am vazut niciodata ceva similar. Sa le luam pe rand.
Fig. 2. Scara intr-o galerie romana. Imagine preluata de la www.rosiamontana.org.
Valoarea istorica a Rosiei Montane
Prin comparatie cu majoritatea zonelor de minerit introduse in World Heritage List, care acopera perioade istorice relativ scurte, Rosia Montana contine o concentratie extraordinara de vestigii, marturie a evolutiei mineritului pe o perioada de peste 2.000 de ani, din perioada pre-romana si pana in prezent. Spre comparatie, in situl Las Medulas din Spania s-a exploatat zacamant intre secolele I-II d. Hr., la Rammelsberg intre secolele X-XX d. Hr., pe cand la Rosia Montana intre secolul I i. Hr. si secolul XX d. Hr.
Academia Romana, organizatii din Romania si din strainatate, precum si prestigiosul ICOMOS (International Council on Monuments and Sites), organizatie non-guvernamentala de experti internationali, si-au exprimat ingrijorarea fata de distrugerea mostenirii de la Rosia Montana si s-au exprimat public impotriva proiectului de exploatare a aurului.
De exemplu, ICOMOS mentioneaza in Rezolutia nr. 20 din Decembrie 2002 de la Madrid: "The remains of the largest Roman gold mine in the world lie in Rosia Montana in Romania. This site is in danger of being totally destroyed by a modern private mining project. Already international donors have decided not to contribute to this project because of the serious threats it puts on the natural and cultural heritage of the region".
ICOMOS s-a adresat in numeroase randuri Guvernului Romaniei exprimandu-si sprijinul pentru conservarea Rosiei Montane ca potential obiectiv in World Heritage List.
Galeriile romane si vestigiile arheologice
La Rosia Montana se exploateaza aurul inca de pe vremea dacilor, fiind de altfel exploatarea miniera cu cea mai veche atestare documentara din Romania. Academia Romana a precizat in anul 2003 ca la Rosia Montana (numele latin Alburnus Maior) activitatea miniera este aproape neintrerupta inca din epoca bronzului.
Galeriile din epoca antica si medievala au fost explorate partial de specialisti de la Universitatea "Le Mirail" din Toulouse. Galeriile romane erau construite in forma trapezoidala, fiind si astazi intr-o stare remarcabila de conservare, conform declaratiilor specialistilor francezi. Sistemele de galerii, ce reprezinta o capodopera antica sub forma unui sistem minier avand multi km lungime, se afla in masivele Cetate, Carnic si Orlea, ce urmeaza a fi rase de pe fata pamantului de exploatarea RMGC.
Contrar unor afirmatii tendentioase, majoritatea galeriilor romane din acest masiv se afla de fapt intr-o perfecta stare de conservare de aproape 2.000 de ani, galeriile surpate sau inundate fiind cele din perioada medievala, care nu foloseau tehnica avansata a romanilor. Amenajarea sistemului de galerii romane ar putea reprezenta o atractie turistica de neegalat in Europa si ar aduce cu sine dezvoltarea durabila a zonei si profituri, pe termen lung, cel putin la fel de mari ca exploatarea miniera.
Conform raportului EIA (Environmental Impact Assessment) rezulta ca galeriile romane din masivul Orlea, unde se afla situat si muzeul mineritului de la Rosia Montana, urmeaza a fi complet excavate de proiectul minier. Sistemul extensiv de galerii din acest masiv a fost cercetat doar partial, printre descoperirile importante fiind si o pompa hidraulica din lemn datand din perioada romana si fiind similara cu cele descoperite la Rio Tinto, in Spania.
RMGC se ofera, conform informatiilor diseminate publicului, sa conserve o parte din galeriile din alta zona si sa construiasca niste copii ale galeriilor vechi: "Galeria romana Catalina Monulesti sa fie amenajata ca un muzeu si sa fie construite copii ale anumitor galerii afectate fizic de operatiunile de minerit" (RMGC).
Ceea ce nu se mentioneaza este ca galeriile din zona Catalina Monulesti sunt de o importanta mult mai redusa, ele fiind mult mai putin spectaculoase, si ca realizarea de copii ale unor vestigii istorice nu poate in nici un fel compensa distrugerea acestor vestigii.
E ca si cum ai taia toti copacii dintr-un parc, ai betona 99% din suprafata acestuia, si ai lasa 2 copaci ca sa stie lumea ca acolo a fost un parc...
Pe langa galeriile romane, la Rosia Montana s-au descoperit nenumarate vestigii arheologice, ce includ necropole, lacasuri de cult etc. Potrivit Academiei Romane, descarcarea de sarcina arheologica a zonei de sute de hectare s-a facut intr-o proportie foarte mica, incluzand doar cateva hectare.
In multe luari de pozitie din ultimii ani, Academia Romana atrage atentia asupra distrugerii iremediabile a patrimoniului arheologic si cultural de la Rosia Montana.
De altfel, sistemul de galerii si vestigiile de la Rosia Montana sunt considerate unice in Europa si chiar la nivel mondial de catre experti straini, facand subiectul unor vii dezbateri la conferinte internationale prestigioase. (informatii suplimentare aici, aici si aici).
Fig. 3. Mausoleu circular din secolele II-III d. Hr. Sursa: http://www.visittransilvania.ro.
Centrul vechi al Rosiei Montane
Rosia Montana este o localitate cu totul speciala. In decursul a peste 2.000 de ani, aurul a atras oameni din toate natiunile. Aici au convietuit impreuna romani, maghiari, germani, italieni, greci, francezi, austrieci s.a.m.d., ceea ce a condus la o bogatie etnica si culturala nemaiintalnita.
Dovada stau casele superbe, in stil baroc, cu o arhitectura care te face sa suspini de cate ori le privesti, sau numele inscrise pe pietrele funerare: "Gruber", "Beretsky" etc. Din cele 50 de puncte istorice, ce includ si monumente comemorative, aproximativ 41 sunt case declarate monument si protejate de Legea 422/2001 si Legea 5/2000.
Studii de specialitate releva importanta culturala si istorica a unui numar mult mai mare de constructii (vezi simpara.ro).
Intre timp, multe dintre acestea au fost demolate de RMGC (e.g. casa nr. 193) in pofida faptului ca o clasificare pentru o serie dintre aceste edificii a fost solicitata oficial.
O galerie cu imagini prelevate personal, ce include poze cu casele din centrul vechi poate fi accesata la adresa: http://picasaweb.google.com/rosiamontana.apuseni.
Aurul din zona Rosiei Montane este diseminat in minereu, avand o concentratie extrem de redusa. Acesta se afla dispersat pe suprafata centrului vechi si a celor patru munti care il inconjoara, iar in proiectul initial se intentiona exploatarea intregii cantitati de aur.
Deoarece aurul se afla inclusiv sub casele din centrul vechi, exploatarea presupunea si demolarea tuturor caselor din aceasta zona. Sub presiunea societatii civile si a ONG-urilor, RMGC a revenit asupra proiectului astfel ca in noul proiect centrul vechi este declarat zona protejata. Ar urma insa ca tot ce inconjoara acest centru vechi sa fie transformat intr-un peisaj selenar, in urma excavarii masive.
In lumina noului proiect, un fapt cel putin surprinzator si de neinteles este ca RMGC a cumparat majoritatea caselor din centrul vechi si ca face in continuare presiuni pentru a cumpara si casele din care localnicii inca nu au dorit sa plece. Daca proiectul va proteja zona centrului vechi, iar exploatarea va crea locuri de munca si prosperitate, atunci care este motivul alungarii localnicilor din zona si al achizitiei tuturor caselor?
Fig. 4. Casa superba in centrul vechi al localitatii Rosia Montana.
Foarte important este faptul ca RMGC a achizitionat deja majoritatea caselor din centrul vechi, iar acestea sunt acum lasate in paragina suferind o stare de extrema degradare, desi majoritatea au fost incluse in patrimoniu si sunt declarate monumente protejate.
Este absolut revoltator, atunci cand mergi la fata locului, sa vezi bijuterii arhitectonice lasate cu sau fara intentie sa se degradeze. Imaginile de la Rosia Montana vorbesc singure despre discrepanta uriasa intre ceea ce declara RMGC si ceea ce face in realitate. Nu putem decat sa ne intrebam: ce interes are aceasta companie ca monumentele arhitectonice de la Rosia Montana sa se degradeze si in final sa se prabuseasca din moment ce proiectul le-a inclus intr-o arie protejata?
Fig. 5. Casa monument, lasata in paragina.
Fig. 6. Vechea primarie, construita in 1897, intr-o stare acuta de degradare.
Fig. 7. Casa monument, in pragul prabusirii.
Un alt aspect ingrijorator este acela ca, desi RMGC sustine ca va conserva zona protejata, exploatarea miniera este foarte probabil sa o distruga total. Atfel, centrul vechi se afla in imediata proximitate a exploatarii preconizate si este improbabil ca edificiile monument istoric sa reziste vibratiilor produse de transportul a 70.000 de tone de minereu pe zi si de exploziile extensive care ar urma sa degajeze cele patru masive muntoase intre care se afla Rosia Montana.
Daca se utilizeaza camioane standard de 150 de tone pentru transportul minereului, acestea vor face 1.000 de curse zilnic (50% pline, 50% goale), adica va trece un camion la aproximativ 1,5 minute, timp de 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana.
Zona industriala istorica
Aceasta include monumente de o frumusete rara si de o valoare istorica incontestabila, care toate ar urma sa dispara in urma proiectului RMGC. Zona industriala istorica contine faimoasele tauri (peste 105) construite incepand cu 1733, exploatari de suprafata relativ reduse ca dimensiuni, galerii cu structuri de sustinere din lemn si zone de depozitare a sterilului. Acestea din urma, contrar afirmatiilor RMGC referitoare la poluarea din zona, sunt practic revegetate complet.
Fig. 8. Taul Mare si centrul vechi al Rosiei Montane in fundal. Foto: L. Niculae.
Valea Cornei
Una dintre cele mai pitoresti vai din Apuseni, valea Cornei, se afla adiacent vaii Rosiei. Valea Cornei ar urma si ea sa dispara de pe fata pamantului, RMGC intentionand sa construiasca aici un imens iaz de decantare a sterilului tratat cu cianura, in spatele unui baraj de 185 de metri inaltime si o lungime a coronamentului de 1350 m (vezi RMGC, pagina 18).
Pe langa peisajul pitoresc, ar urma sa dispara si casele din Corna si bisericile vechi. Spre exemplu, biserica ortodoxa din Corna dateaza din secolul XVIII, iar cea catolica din secolul XIX. Acestea nu sunt momentan protejate, desi expertii au cerut oficial clasificarea lor.
Dupa incheierea exploatarii, Valea Cornei ar urma sa fie acoperita de peste 200 de milioane de tone de steril tratat cu cianura. Remarcabil este si faptul ca aceasta vale se afla la aproximativ 1 km (distanta aeriana) de dens-populatul oras Abrud.
Fig. 9. Valea Cornei vazuta de pe Piatra Corbului (monument al naturii din masivul Carnic). Sursa: Alburnus Maior.
O parere independenta
Este foarte important ca fiecare dintre noi sa isi formeze o parere independenta despre Rosia Montana. Vedem in reclamele de la televizor ca zona este poluata, ni se prezinta imagini nu din centrul vechi, ci din cariere de la kilometri distanta, ni se spune in diverse campanii media ca proiectul RMGC va salva populatia si patrimoniul.
Dupa ce am fost acolo personal, am prelevat marturii si imagini, pot sa spun cu incredere ca suntem mintiti si dezinformati.
In realitate, Rosia Montana se afla intr-o zona superba, un colt de paradis, iar patrimoniul de acolo nu va putea fi inlocuit cu nimic. Potentiala valoare turistica a acestui patrimoniu depaseste orice imaginatie si ar putea aduce Romaniei si oamenilor de acolo beneficii cu mult mai mari pe termen lung decat exploatarea aurului.
RMGC nu a facut pana acum decat sa-si demonstreze potentialul destructiv, atat asupra caselor de patrimoniu din zona, lasate neglijent in voia intemperiilor, cat si asupra oamenilor care, asa cum veti vedea in articolul urmator, au fost sistematic nenorociti.
Va adresez si eu aceeasi rugaminte pe care mi-o facea o persoana pe care o apreciez foarte mult: Mergeti la Rosia Montana si convingeti-va singuri de realitate. Inainte de a vorbi cu oricare dintre partile implicate (fie ei sustinatori sau opozanti ai proiectului RMGC), faceti-va singuri o parere independenta si informata!
Dr. Raul C. Muresan
Campanie Ziare.com: Romani despre care merita sa vorbim
Campanie Ziare.com: Este posibil ca un incompetent sa formeze competenti?
Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice, Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie, si
Asociatia Ad Astra a oamenilor de stiinta romani
Cluj-Napoca, Romania
Ziare.com va provoaca la dezbatere: Sunteti de acord cu exploatarea aurului din Rosia Montana?
Cand am invatat balada Miorita,... Vezi tot