Prof. Mircea Babes: La Rosia Montana, in locul a patru munti vor ramane patru gropi

Subiectul "Rosia Montana" continua sa fiarba. Cu cat insista mai tare Traian Basescu in favoarea lui (si insista!), cu atat apar noi voci care sa se opuna proiectului Gold Corporation. "Se cumpara politica statului pe bani", atentioneaza prof. dr. Mircea Babes.

"Proiectul Gold Corporation este catastrofal pentru Rosia Montana si ma intristeaza faptul ca asupra acestui domeniu exista prea putine reactii publice, publicul pare prea putin sensibil. Poate nu i s-a explicat destul de clar", a declarat intr-un interviu acordat pentru Ziare.com Mircea Babes, cercetator stiintific principal la Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" si unul dintre specialistii cei mai indreptatiti sa vorbeasca despre dezastrul care se va produce din perspectiva patrimoniului la Rosia Montana.

Argumentele sale sunt de necontestat, daca se mai poate vorbi despre asa ceva intr-o tara in care oile sunt lasate sa pasca in vatra istorica, Sarmizegetusa.

Profesorul Babes crede ca proiectul Gold Corporation nu se poate realiza decat prin distrugerea unor splendide galerii romane, urme ale istoriei noastre nationale, si ca argumentul potrivit caruia oricum aceste galerii nu pot fi valorificate turistic nu sta in picioare, pentru ca nici interiorul piramidelor egiptene nu este vizitat, dar nimanui nu ii trece prin cap sa le demoleze.

Totodata, in opinia sa, ridicarea la suprafata a unor "produse de tip Disneyland" care sa copieze ceea ce se afla acum in subteran nu poate compensa ceea ce s-ar distruge.

Cu amaraciune, profesorul Mircea Babes constata (si recunoaste ca nu intelege de ce) actualul ministru al Culturii este pe cale sa cedeze si sa accepte targul propus de Gold Corporation: zeci de milioane de euro pentru alte proiecte culturale in schimbul avizului pentru Rosia Montana.

Sperantele sale se indreapta catre Academia Romana, dar mai ales catre justitie. "Cred ca si astazi, in conditiile balbaielilor politice si ale tentatiei aurului de care se pare ca a cazut rapus si presedintele Traian Basescu, nu ramane decat justitia", considera prof. Mircea Babes.

Domnule profesor, cum vi se pare pozitia academicianului Razvan Theodorescu fata de acest proiect? Dansul a declarat pentru Ziare.com ca se pune chezas pentru patrimoniul de la Rosia Montana, fiind un bun cunoscator al proiectului.

Razvan Theodorescu: Ma pun chezas pentru patrimoniul de la Rosia Montana - Interviu Ziare.com

Razvan Theodorescu, fostul meu coleg, este un om care si-a vandut constiinta. Din moment ce s-a inhamat in asa-zisul "Grup Independent" privind Rosia Montana contra platii, a recunoscut public ca e platit pentru asta, el nu mai poate fi considerat un expert obiectiv si dezinsteresat, ci este un om platit.

Mai mult decat atat, domnul Razvan Theodorescu, prin aceasta atitudine a sa vrea intr-un fel sa justifice raspunderea negativa pe care o poarta pentru inceputul acestui proiect cand a fost ministru al Culturii si cand a acceptat sau a avansat ideea distrugerii prin descarcare arheologica a siturilor din zona, implicit a muntelui Carnic.

Aici nu incape nicio indoiala, domnul Razvan Theodorescu, la fel ca si academicianul Vulpe fac aceasta treaba pentru bani. In grupul respectiv mai este domnul Ioan Opris, care era secretar de stat in Ministerul Culturii si care poarta, de asemenea, o vina extrem de grava pentru prima descarcare de sarcina arheologica, care a fost anulata de o curte de justitie si care astazi este ignorata.

Spre regretul meu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, care parea initial sa fie pe o pozitie, spun eu corecta, de a proteja patrimoniul cultural, si-a vandut si el constiinta, acceptand argumentul ca, daca Gold Corporation finanteaza cu 70 de milioane sau asa ceva fondurile de care dispune cultura, poate sacrifica cele mai frumoase mine romane din Europa si din imperiu.

Pentru mine obiectia esentiala ramane aceasta: proiectul nu se poate realiza decat prin distrugerea unor splendide galerii romane, unor urme ale istoriei tehnicii, ale istoriei noastre nationale pana la urma.

Distrugerea este ireversibila si aceasta distrugere nu poate fi compensata prin bani bagati in alta parte sau prin constructia la suprafata solului sau undeva alaturi a unor produse de tip 'Disneyland' care sa reconstituie cumva ceea ce se afla in subteran la o diferenta de peste 100 de metri.

Subiectul este vast, dar aceasta este obiectia mea principala. Cu toata convingerea ii condamn si pe domnii academicieni si pe altii asemenea din Grupul Independent de sfatuitori si, cu regret si pe ministrul Culturii, domnul Kelemen Hunor, care si-a schimbat pozitia, momit probabil cu acesti bani. Nu spun ca sunt pentru el sunt pentru cultura, dar chiar si asa nu se justifica un asemenea sacrificiu.

Rosia Montana: Sunteti de acord cu exploatarea minereului de aur? Dezbatere Ziare.com

Vorbiti-ne despre importanta patrimoniului de la Rosia Montana. Care este valoarea istorica a acelor galerii si care ar fi atitudinea corecta pe care ar trebui sa o adopte statul roman fata de ele?

Ele trebuie sa fie conservate. Se speculeaza mult, in chip neserios si tendentios. Gold Corporation a platit nu stiu ce firma englezeasca care sa faca un calcul si sa spuna cat ar costa punerea in circulatie turistica si restaurarea acestor galerii, ca si cum cineva isi pune problema in mod serios ca in burta muntelui Carnic sa se faca trasee turistice de 7 kilometri, cat este lungimea galeriilor romane. Nu despre asta e vorba.

In primul rand este vorba despre a conserva aceste monumente pentru eternitate, pentru generatiile viitoare de cercetatori si, in mod secundar, dar nu mai putin important, pentru publicul mai larg care va veni acolo si va fi incantat sa le vada, chiar daca ele nu vor fi in totalitate facute accesibile.

La urma urmei, cata lume intra in fusul Columnei Traiane de la Roma? Sunt unul dintre cei care, in calitate de specialist, au avut voie inauntru, dar publicul obisnuit nu intra. Cata lume intra in piramidele egiptene? Asta nu inseamna ca daca nu intra publicul trebuie sa fie desfiintate.

O parte dintre localnici sustin proiectul spunand ca astfel se creeaza locuri de munca si ca pentru asta sunt in stare sa accepte inclusiv riscul expunerii la cianura.

Parerea mea este ca problema arheologica trebuie separata de problema finantarii si supravietuirii economice si sociale a lumii de la Rosia Montana.

Pe de alta parte, ganditi-va ca prin inchiderea minelor de cupru de la Balan un intreg oras a fost condamnat la ineficienta si chiar la moarte, si nimeni nu s-a emotionat. Acolo erau mii de localnici nu cateva sute ca la Rosia Montana. La fel la Brasov, cand s-a inchis Steagul Rosu si Tractorul au ramas mii de oameni fara locurile de munca. Nu asta este problema.

Problema este daca statul se hotaraste sa apere aceste monumente istorice de maxima importanta, de importanta universala fara discutie, si, pe de alta parte, daca se hotaraste sa protejeze mediul care nu numai ca va fi infectat cu cianuri, dar va fi modificat dramatic. In locul a patru munti vor ramane in urma patru gropi.

Acest relief a fost in buna masura modelat de mana omului, de cei care au intrat in munti pentru a scoate aurul, haldele care s-au depozitat in jur, asezarile in care acesti oameni au locuit, sanctuarele, templele care au ramas de izbeliste, toate acestea apartin patrimoniului cultural national si mediului cultural, social, istoric.

Pareti dezamagit de schimbarea de atitudine a ministrului Culturii, Kelemen Hunor. Dumneavoastra personal in cine va mai puneti speranta, in Academia Romana?

Da, apreciez pozitia foarte clar exprimata de presedintele Ionel Haiduc, cu care am avut contacte, cu care ne-am sfatuit ocazional, si caruia i-am si propus daca nu ar fi cazul ca Academia sa isi fac propria comisie de arheologie asa cum are comisia de mediu natural, un organism propriu al Academiei Romane. Problema este ca ar trebui schimbate anumite reglementari, ar trebui sa se umble pe plan juridic.

Un lucru este clar: actuala Comisie de Arheologie, care in chip iresponsabil si jalnic a descarcat de sarcina arheologica muntele Carnic, ar trebui inlocuita, iar competentele ei sa fie inlocuite de un for supus direct Parlamentului.

In formula actuala, si am fost timp de multi ani membru in Comisia de Arheologie, a prevalat punctul de vedere al functionarimii din minister. Comisia ar trebui sa fie autonomizata sau in cel mai rau caz sa fie o comisie mixta Academie-Minister, cu dubla subordonare si ale carei recomandari sa fie obligatorii.

De ce credeti ca si-a schimbat opinia ministrul Kelemen Hunor si ce credeti ca se mai poate face acum?

Am sentimentul, pentru ca a si spus-o, ca oferta Gold Corporation i-a luat uzul ratiunii. Lasa sa se cumpere politica statului pe bani, care vor fi intr-un fel sau altul cheltuiti sau risipiti.

Eu am fost cu domnia sa si cu domnul Laszlo Borbely acum un an si jumatate in vizita pe care cei doi au facut-o la Rosia si in discutiile de atunci, desi opiniile erau exprimate cu prudenta, ambii ministri pareau sa fie prea putin entuziasti cu privire la proiect. Pareau sa fie constienti de marile pagube economice, de mediu, de cultura istorica, de arheologie pe care acest proiect le implica.

De ce si-au schimbat parerile si cum vor duce pana la capat aceasta misiune nu imi dau seama. Cert este ca acum un an de zile domnul ministru Kelemen Hunor mi-a trimis studiul avansat de Gold Corporation pentru a obtine descarcarea de sarcina si i-am aratat in scris punctele condamnabile ale acestui proiect. Dupa cum se vede punctul meu de vedere a fost ignorat.

Rosia Montana si legea marii exproprieri nationale (Opinii)

Eu sper totusi in ONG-uri si cred ca in momentul de fata singura sansa este ca ele sa declanseze actiuni in justitie. Dupa parerea mea, justitia trebuie sesizata si pornit acelasi procedeu care acum 6 ani, in 2005, a dus la suspendarea primei hotarari de descarcare arheologica. Am fost si eu atunci la Alba Iulia si am depus marturie.

Cred ca si astazi, in conditiile balbaielilor politice si ale tentatiei aurului la care se pare ca a cazut rapus si presedintele Traian Basescu, nu ramane decat justitia.

Cat de important este aurul de la Rosia ramane de vazut. Cota mica de aur care ii revine tarii, riscurile de mediu si distrugerile de patrimoniu nu fac acesti bani, iar argumentul ca aurul ajunge la BNR e o prostie, ati vazut si declaratiile domnului Tanase de la Gold Corporation care a spus ca aurul va intra intr-un circuit economic comercial ca oricare altul.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...