Rosia Montana, adevarul sub 7 lacate (Opinii)

Halucinanta politizarea subiectului Rosia Montana si chiar mai uluitor felul in care s-au constituit taberele adverse!

Subiectul pare sa fi prins de minune, culmea, in tara care de fapt nu da doi bani pe ecologie si mediu, lucru vizibil in orice zona turistica dupa un week-end cu gratare. Explicatia tine probabil de fascinatia pretiosului metal in jurul caruia se da batalia - aurul, valoarea suprema pentru cei mai multi dintre romani.

M-am uitat la chipurile si i-am ascultat cu atentie pe protestatarii din fata Palatului Cotroceni. Numai ecologisti, unul si unul, nimic de zis, probabil dintre aceia care arunca tigara si pet-ul gol pe geamul masinii! Ecologisti adunati cu penseta de PSD care, exista informatii in presa, a pus la cale adunare de cateva zile. De altfel, oamenii nici nu erau preocupati de problema mediului, ci de lansarea unor acuzatii de coruptie la adresa presedintelui care, de aceasta data, cred ca a cazut intr-o capcana coborand printre manifestanti. Ideea nu era ca poporul sa afle ca muntii ar putea fi contaminati, caci asta nu intereseaza pe nimeni, ci ca presedintele personal ar avea de castigat din exploatarea cu pricina, ceea ce USL nu poate spune cu voce tare deoarece lovitura ar devia in mijlocul propriei tabere.

Caci PSD ar putea face o manifestatie similara sub geamurile casei co-liderului USL a carui sotie, Adina Valeanu, este o sustinatoare cu acte in regula a proiectului RMCG. Dar si sub pervazul lui Razvan Theodorescu, un alt promotor al acestui proiect. Asadar Traian Basescu este intr-o companie buna din punctul de vedere al social democratilor. Pe de alta parte, presedintele a devenit, in mod paradoxal, adversar al unora dintre apropiatii sai. Emil Boc nu pare deloc incantat de RMGC, iar Monica Macovei este de-a dreptul o adversara inversunata a exploatarii din Apuseni. Proiectul a rupt si tabara reformistilor din PDL caci, iata, Cristian Preda este in tabara celor care sustin ca exploatarea aurului este o idee buna.

Si toata aceasta disputa aprinsa se desfasoara pe fondul unei periculoase lipse de informatie credibila. Sigur ca fiecare tabara prezinta o gramada de argumente grele. E o nebunie sa nu exploatezi o resursa atat de valoroasa in conditiile in care Romania are nevoie de bani iar tehnologia cu cianuri, desi suna cam sinistru, este folosita in siguranta si in multe alte tari, de exemplu in Finlanda, iar noile locuri de munca din zona aceea saraca sunt poate chiar mai valoroase decat aurul, spun sustinatorii proiectului RMGC.

Au mai fost tehnologii folosite cu succes in alte tari si esuate lamentabil in Romania din cauza ca la noi ,,merge si asa"; dupa 10 ani cand aurul va fi fost epuizat, locurile de munca se vor fi dus, va ramane doar cianura; vor fi distruse situri arheologice foarte valoroase; castigul estimat pentru statul roman, cam 2 miliarde de dolari in functie de pretul unciei, ar putea fi derizoriu in raport cu costurile dezastrului ramas in urma. Cu alte cuvine, spun adversarii proiectului RMGC, riscurile sunt cu mult prea mari in raport cu potentialele castiguri. Intre noi fie vorba, pe certificatele de emisie de gaze de sera am fi putut castigat o suma aproape dubla, fara niciun risc de mediu, dimpotriva, daca nu am fi ratat lamentabil aceasta posibilitate.

Dar dincolo de aceste argumente partizane nu exista informatii independente. Nu exista studii de impact in afara celor prezentate de Gold Corporation si nici nu stim ce contine contractul de exploatare semnat in 1997 despre a carui renegociere se discuta acum. Totul este secret si misterios. Asadar nu stim care sunt beneficiile si riscurile obiective ale acestui proiect si nici cine va lua partea leului. In plus, autoritatile se contrazic. Dupa ce presedintele a explicat cata nevoie are BNR de aurul de la Rosia Montana, oficialii bancii centrale s-au aratat luati prin surpindere si nicidecum la fel de convinsi de necesitatea acestei achizitii.

Declaratia Sulfinei Barbu in privinta renegocierii contractului este emblematica pentru consistenta informatiei publice in aceasta privinta: ,,Romania in primul rand trebuie sa se decida daca vrea exploatarea resurselor de acolo din zona si eu cred ca ar trebui sa ne gandim la exploatarea acestor resurse. Spunea un localnic ca aurul acela nu va ramane in pamant. Apoi, Romania trebuie sa se decida care este beneficiul pe care il doreste din aceasta exploatare si este o problema strict economica si este a Ministerului Economiei si a Guvernului, pentru ca pana la urma trebuie si o decizie a Guvernului, daca se renegociaza contractul". Ati inteles ceva concret?

Sincer, in acest moment, eu nu stiu ce sa cred, iar faptul ca inclin sa ma situez de partea adversarilor proiectului nu este o consecinta a unui proces rational, ci a unor temeri la care nu am primit un raspuns convingator. Raspunsul rational la intrebarile acestei dispute, deocamdata oarbe, si absurd politizate este deocamdata ferecat sub cele 7 lacate ale unei secretizari la care RGCM nu vrea sa renunte cu niciun chip. De ce oare?

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...