In timp ce presedintele Traian Basescu si reprezentantii Guvernului vad in proiectul Rosia Montana un ajutor pentru iesirea din criza economica a Romaniei, avantajele acestei exploatari, pentru economia romaneasca, sunt departe de a fi clare, potrivit analistilor.
Cele 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint care sunt in zona Rosia Montana ar trebui folosite pentru ridicarea rezervei Bancii Nationale a Romaniei la 200 de tone de aur, de la 103, in prezent, a declarat Traian Basescu, precizand ca statul va avea o redeventa de 4 la suta, prin urma 12 tone.
Pe de alta parte, analistii sunt de parere ca avantajele economice sunt pur teoretice, neexistand motive intemeiate sa credem ca vor fi puse in aplicare.
"Pentru Romania, avantajele sunt teoretice, si anume posibilitatea de a mari rezerva de aur si de alte minerale importante ale Bancii Nationale. Doar teoretic. Dar, in mod practic, eu nu am niciun element ca sa conchid ca aceasta teorie va fi si aplicata. In primul rand, asistam la o distrugere a mediului inconjurator, ceea ce, pe Romania, in viitor, o va costa foarte mult pentru reintegrarea acestei regiuni in mediul ambiant. Vor fi mari cheltuieli de neutralizare a cianurilor", a precizat, pentru Ziare.com, analistul economic Mircea Cosea.
In plus, partea pe care statul roman o va obtine din aceasta exploatare este nesemnificativa, a adaugat acesta.
Nu in ultimul rand, un factor de ingrijorare este si ca nu exista transparenta in privinta contractelor, a redeventelor si a politicii de continuare a acestui contract, pe o perioada mai lunga sau mai scurta, precum si consecintele pe care le va avea in contextul reorganizarii teritoriale a tarii. "Cele opt regiuni vor avea alt sistem de organizare, care nu stiu cum se va plia pe ceea ce se face acolo", a spus Cosea.
4.000 de joburi, pe seama mediului?
Proiectul Rosia Montana ar putea avea si efecte pozitive, cel putin pe "hartie". Astfel, seful statului a promis ca toti angajatii, inclusiv directorul, vor fi romani, ceea ce va ajuta la crearea a 4.000 de locuri de munca.
Avand in vedere ca rata somajului din judetul Alba este una din cele mai ridicate din tara, de 6,77 la suta, potrivit statisticii pe luna august a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, nu se poate nega importanta unui proiect major, cu infiintarea unui numar mare de joburi.
De asemenea, nivelul investitiilor va fi ridicat, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) anuntand, recent, ca va imprumuta 700 de milioane de dolari, adica doua treimi din valoarea totala a investitiei, de la un consortiu de banci.
Nu este clar, insa, care va fi castigul Romaniei din aceasta investitie. Compania de stat Minvest Deva, care detine 19,31 la suta din RMGC, datoreaza actionarului principal, Gabriel Resources, suma de 40 de milioane de dolari. Banii nu vor trebui inapoiati daca exploatarea nu se va mai efectua, in schimb, daca se exploateaza, statul nu va incasa dividende cat timp Minvest Deva va avea datorii.
O alta problema, potrivit lui Mircea Cosea, este faptul ca deja se efectueaza extrageri la Rosia Montana, fara ca statul sa castige ceva. "Ma ingrijoreaza si faptul ca, deja, exista o extragere ilegala la Rosia Montana, pentru ca se preleveaza asa-zise probe, in mari cantitati, probe care nu se mai intorc in tara si care, sigur, scot din tara cantitati importante de aur", a explicat Cosea, pentru Ziare.com.
El a precizat ca, oricum, BNR nu ar mai avea nevoie de aur in plus si ca nu este partizanul ideii ca aceasta afacere este una din caile de salvare a Romaniei din recesiune. "Romania nu se salveaza prin scoaterea la vanzare a unor bogatii care apartin generatiilor, nu numai acestei guvernari. Trebuie gasite alte masuri, alte politici pentru stimularea economiei, pe baza fiscala, pe baza institutionala, pentru a iesi din recesiune. Nu este un panaceu al scoaterii Romaniei din recesiune", a comentat analistul economic.
Pana la ora publicarii articolului, oficialii RMGC nu au raspuns intrebarilor adresate de Ziare.com cu privire la avantajele proiectului pentru Romania.
Intre mediu si politica
Efectele negative pe care exploatarea aurului si argintului de la Rosia Montana, cu folosirea cianurilor, nu sunt nici ele neglijate. De altfel, RMGC nu a obtinut certificatul de mediu necesar inceperii exploatarii.
Chiar ministrul Mediului, Laszlo Borbely, s-a declarat nemultumit de propunerea RMGC privind nivelul concentratiei de cianura, chiar daca reprezentantii companiei au promis ca o vor reduce la jumatate. Ministrul a precizat ca inca se poarta discutii.
Potrivit Ceciliei Szentesy, director al RMGC, citata de Reuters, ar urma sa se utilizeze un nivel de cinci parti la milion, adica jumatate din nivelul permis de Uniunea Europeana, insa acesta ar putea fi redus chiar la trei parti pe milion.
"Putem face acest lucru pentru 80 - 85 la suta din productia totala. Exista mai multe solutii", a spus Szentesy.
In schimb, analistul Mircea Cosea este de parere ca aceste resurse ale Romaniei ar trebui exploatate doar in momentul cand vor exista metode mai ecologice si doar daca le va face statul roman, in favoarea 100% a statului roman.
"Acordurile si contractele cu aceste companii trebuie desecretizate, pentru a sti exact conditiile in care sunt facute. Noi avem o experienta extrem de negativa, de grava: privatizarea Petrom. A insemnat aproape acelasi lucru: cedarea unor bogatii ale tarii in favoarea strainatatii pe o redeventa aproape ridicol de mica. N-a adus nimic tarii. Asta ar trebui sa fie o lectie si pentru Rosia Montana. Cred ca nu trebuie sa ne grabim, cred ca nu trebuie sa facem politica pe acest caz, pentru ca este prea complicat si prea cu efecte in viitor", a incheiat analistul.
