Iazul de decantare pe care Gold Corporation vrea sa il construiasca la Rosia Montana va fi asezat pe un sistem de falii care va permite lichidului cianurat din bazin sa patrunda in panza freatica in cazul oricaror usoare miscari ale solului, arata Stefan Marincea, directorul demis prin fax al Institutului Geologic al Romaniei.
Stefan Marincea vorbeste, intr-un interviu pentru Ziare.com, despre ce cred specialistii geologi in legatura cu proiectul de exploatare al aurului de la Rosia Montana, despre metalele rare si scumpe care constituie bogatia auxiliara a zacamantului si despre proiectul de dezvoltare durabila a zonei, prin minerit, care ar putea sa inlocuiasca exploatarea rapida a aurului.
Vi s-a reprosat zilele acestea ca dezvaluiti lucruri care nu ar trebui spuse.
Va spun cu mana pe inima ca tot ce spun are in spate informatie stiintifica publicata si poate fi dovedit. Nu cunosc cazuri in care sa nu pot dovedi, daca vrea cineva. De fiecare data cand spun ceva citez sursa.
In ce priveste Rosia Montana, are un mare ghinion, este unul dintre cele mai vechi si mai studiate zacaminte din Romania. S-au publicat doua dulapuri de lucrari si orice negare a informatiei academice care se gaseste in aceste lucrari este nelalocul ei din punct de vedere al Institutului de Geologie al Romaniei.
In audierea de la Comisia pentru Rosia Montana ati fost impotriva proiectului. De ce il considerati periculos?
In harta publicata de noi, care este publica si poate fi cumparata de oricine si a fost cumparata inclusiv de Gold Corporation, apare o falie majora care afecteaza inclusiv proiectatul bazin de decantare. Se cheama falia Cornea.
Fostul director al institutiei noastre, Stefan Grigorescu, om adus din afara colectivului, ignorand aceasta harta, a venit si a spus ca nu exista nici o falie si nu sunt fracturi. A contrazis un material public al institutiei noastre. Acest material al lui a fost citit public de doamna Cecilia Szentesy, de la RMGC.
In acel moment pentru institutia mea nu a existat decat o singura posibilitate: sa ne prezentam sprijinul pentru propriul material, publicat in 1979. Noi ne aparam harta. Numai Institutul Geologic al Romaniei are dreptul sa reambuleze o harta produsa de el.
Cate falii mai sunt?
Noi am estimat ca mai sunt necesare 4 luni sa ne putem exprima. In cadrul misiunii exploratorii care a constat intr-o deplasare a unei echipe a Institutului timp de patru zile la Rosia Montana, avem o idee asupra sistemului fractural din zona. Pe baza datelor de prospectiune magnetometrica si a aerofotogramelor sunt vreo 13-14 falii in releu.
Dar ce inseamna asta din punct de vedere al exploatarii aurului? Ce se poate intampla cand ai aceste falii?
Inseamna conditii deosebite pentru asigurarea impermeabilitatii bazinului. Foarte greu se asigura impermeabilitatea. Sunt multe probleme cand ai o vale activa, cu izvoare, le-am spus si in comisie. Niciodata o fractura majora, cum e falia Cornei, nu e singura. Sunt mai multe paralele.
Faliile sunt in general umplute cu asa numita umplutura de falie, mai ales din argila. Cele doua compartimente solide separate printr-o falie se deplaseaza tangential, miscari cauzate nu neaparat de evenimente tectonice. Atuncea sigur ca fluidul din bazinul de decantare trece in panza freatica. Impermeabilizarea in aceste cazuri este foarte costisitoare.
Proiectul de lege privind Rosia Montana, schimbat total. Acordul Guvern-RMGC, scos din proiect
Cheltuielile pentru RMGC ar fi mai mari?
Etansarea este foarte dificila si solutia logica pentru RMGC ar trebui sa includa un procedeu de concentrare, sa zicem flotatie, care sa reduca cantitatea de slam cianurat si sa gaseasca o zona mai putin tectonizata unde sa faca un depozit pentru slamul cianurat si care sa ocupe o zona de o zecime din cele 360 de hectare.
De ce nu s-au gandit la asta?
Asta inseamna multe locuri de munca dar inseamna si diluarea profitului. In loc sa iei profitul in 16 ani, il diluezi, te duci catre dezvoltarea durabila, cu profit mic pe termen lung.
Trebuie sa oxidezi minereurile refractare si asta inseamna doua facilitati noi de preparare, mai multe locuri de munca, vreo 600, inseamna investitie mai mare, amortizare mai lenta si te impinge, pentru ca tu nu mai faci o singura operatiune de preparare, faci trei-patru. Si astfel cantitatea de minereu preparata este mai mica pe zi si profitul mai mic.
Dar este treaba dumnealor. Este optiunea companiei si optiunea statului roman. Daca as fi statul roman m-as gandi la principiul dezvoltarii durabile. Sa zicem ca statul isi dilueaza si el profitul. Marele avantaj al metodei flotatiei este faptul ca vei recupera si alte elemente, certificate de foarte multe lucrari despre aurul de la Rosia Montana.
Doua lucrari recente, care au analizat aurul din mai multe localitati din cadrilaterul aurifer, vorbesc despre faptul ca aurul de la Rosia Montana are o anomalie de telur. In cazul acesta, intrebarea mea este: se va regasi acest telur in concentratul de flotatie sau nu se va regasi? Pe langa asta, orice specialist chimist in procedee de flotare va spune ca in acest concentrat se vor regasi si stibiu, germaniu.
Ce valoare are telurul?
Are o valoare de viitor foarte mare. Am impresia ca la anul el va fi promovat de Comisia Europeana ca materie prima critica din cauza ca productia mondiala este surclasata de consum.
Consumul este dat in principal de trei parcuri fotovoltaice uriase. Unul e in SUA, unul e un proiect european in Sahara, iar altul al Chinei in desertul Gobi. Un singur proiect consuma doua treimi din productia mondiala actuala. Dar sunt trei. Posibilitatea ca pretul lui sa creasca este mare.
Directorul Institutului Geologic desfiinteaza proiectul Rosia Montana: E fals in acte!
Ati fost acuzat ca ati lucrat pentru alte companii.
Este o minciuna sfruntata. Baza de adevar este ca Institutul Geologic al Romaniei, prin statut, a avut contracte de elaborare de studii sau furnizare de asistenta tehnica cu veo 4 companii miniere si vreo 17 companii petroliere. Sunt contracte legale, am avut contract inclusiv cu RMGC, pe vremea cand eu nu eram director.
Am avut cu Barrick Gold Corporation, cu Rio Tinto, pe vremuri. Si acum sunt in derulare mai multe contracte. Nu am avut insa nici un partipris cu o anumita companie. Banii pe care ii iau eu, ii iau de la Institutul Geologic, din prestatiile universitare si din evaluarile de proiecte nationale sau internationale.
Am de luat de exemplu 50 de euro pentru o evaluare in Germania a unui proiect african. Nu am avut niciodata vreun contract cu vreo fundatie, asociatie sau companie privata in nume personal.
Ce a vrut Corpul de Control al guvernului joi, cand a venit la Institutul de Geologie?
Nu am nici un dosar penal, desi am multe plangeri pe care mi le-a facut fostul director. Cei de la Corpul de Control au cerut documente incepand din anul 2008, pana in anul 2013.
Sa cerceteze, ii rog sa o faca, dar sa insiste asupra anului in care am fost inlocuit, pentru ca atunci bugetul statului a fost prejudiciat conform mai multor rapoarte de control cu mai mult de un milion de euro. Era o problema a DNA-ului, dar exista numeroase dosare pe rol la Serviciul de Investigare a Fraudelor si la Politia Sector 1.
Le e teama oamenilor din Institut?
Ultima data cand i s-a spus Institutului ce trebuie sa spuna si ce sa nu spuna a fost in 1949 si atunci am fost desfiintati. Comisarul sovietic a batut cu pumnul in masa pentru ca deranjam Sovrompetrolul si Sovromcuartiul. Oamenii Institutului vad si spun, pentru ca asa este formatia noastra academica.
Este prima oara cand ni s-a spus ce sa spunem si ce sa nu spunem, cu pumnul in gura. Si pe telefoane ni s-a spus, nu numai public. A pierde un arbitru este o drama pentru statul roman. Autoritatea Nationala a Resurselor Miniere nu este un arbitru. Pentru ei, orice concesionare, ori licenta este buna.
Asta din cauza ca ei sunt jucatori, jucatori de partea statului. Institutul Geologic al Romaniei nu este insa un organism caruia sa i se poata pune a doua oara un politruc in frunte.
Ce veti face privind decizia de demitere?
In instanta ma duc oricum, dar vineri, Comisia pentru Invatamant din Camera Deputatilor, prin vocea presedintei, doamna Raluca Turcan, l-a chemat pe ministru sa intrebe de ce destituie abuziv un director de institut national de cercetare dezvoltare. Un director, normal se numeste prin concurs.