Nu se distruge istoria la Rosia Montana. Dar poti pastra 100% din patrimoniu? Interviu

Autor: Ana Ilie
Joi, 19 Septembrie 2013, ora 08:59
2757 citiri
Nu se distruge istoria la Rosia Montana. Dar poti pastra 100% din patrimoniu? Interviu
Foto: Muzeul Mineritului Aurifer Rosia Montana

Matei Drimbarean, director executiv la Directia judeteana pentru Cultura, Culte si patrimoniul Cultural National Alba, este de parere ca patrimoniul de la Rosia Montana nu va suferi de pe urma proiectului minier, ci dimpotriva.

"Senzational la Rosia Montana sunt toate lucrurile marunte puse la un loc, nu exista ceva unic", a explicat Drimbrarean, intr-un interviu acordat Ziare.com, precizand ca ansamblul este atat de valoros incat se poate concepe trecerea acestuia pe lista de patrimoniu universal a UNESCO, nu inainte insa de incheierea litigiului actual.

"Valoarea arheologica si istorica a fost analizata de o comisie nationala de arheologie formata din cei mai buni specialisti din domeniu si comisia a decis ca poate fi avizat proiectul. In baza acestei decizii am si eliberat certificate de descarcare", a spus arheologul, subliniind ca reprezinta "o institutie publica de avizare, nu un operator cultural".

Ce se intampla in acest moment cu patrimoniul de la Rosia Montana?

Din punct de vedere a protejarii patrimoniului de la Rosia Montana, tot ce se intampla acum nu este ilegal, este in cadrul legal. Noi avem o problema de limbaj, am vazut-o si in spatiul de specialitate si in spatiul public. Se vorbeste despre distrugerea de la Rosia Montana din cauza proiectului. Este incorect. Distrugerea, din punct de vedere juridic si gramatical, insemana un cumul de fapte, sa se faca sau nu ceva legal. Deci pica. Este vorba despre impactul unui proiect asupra unui vestigiu arheologic sau a unei zone. Asta este formula, total diferita.

La Rosia Montana, deocamdata, dar se poate discuta si pe proiecte de viitor, nu vorbim despre distrugere de patrimoniu ci despre foarte multe restaurari de patrimoniu si de foarte multe lucruri cercetate. Noi ca arheologi nu putem sa ne exprimam pe partea de cianuri pentru ca nu este partea noastra.

Acolo ne intereseaza ce se intampla cu patrimoniul, implementarea proiectului aduce un impact asupra patrimoniului, dar acesta este asumat. Nu este vorba despre distrugere la Rosia Montana.

La Rosia Montana exista doua componente ale patrimoniului national: o componenta a patrimoniului arheologic si o componenta a patrimoniului arhitectural, ma refer la Centrul Istoric Rosia Montana. Prima, patrimoniul arheologic, este de categoria A in privinta importantei, deci de importanta nationala, si cea de-a doua este de categoria B, dupa toate regulile, care este de importanta zonala, regionala, dar si cel de categoria B, la Rosia Montana, are o importanta, mai ales si datorita mediatizarii, si dezvoltarii si datorita restaurarilor care s-au facut, care poate sa fie de importanta nationala.

Pentru patrimoniul de categoria B sunt proiecte de restaurare avizate, implementate, se face si la ora actuala restaurare, cu avizele necesare. Pentru partea de arheologie au fost mai multe campanii nationale, in cadrul unui proeict national, Alburnus Maior, in care au fost incluse inclusiv echipe interdisciplinare de arheologie miniera, cu colegi de la Toulouse, Franta.

Incepand din 2000, de cand a fost un studiu preliminar, dupa aceea 2001, pe componenta de arheologie au fost desfasurate campaniile de cercetare interdisciplinara. Nu a fost cercetare simpla, a fost vorba despre cercetare, prelucrarea materialelor stiintifice, de crearea de depozite, cu microclimat, pentru protejarea pieselor.

Patrimoniul arheologic este cel de suprafata, ceea ce inseamna asezari, necropole, cai rutiere, si ceea ce inseamna, fiind vorba de o particularitate, un patrimoniu minier de epoca romana si nu numai, de Ev Mediu tarziu, epoca Tereziana, mai multe faze de exploatare, atat in masivul Calnic cat si la Orlea, si in zona Catalina Monulesti, avem si o arheologie de tip subteran.

Problema stiintifica este in felul urmator: Se vorbeste de galerii insumand mai multi kilometri, e mai greu de cuantificat, pentru ca nu o sa gasiti o galerie de sute de metri dintr-o anumita epoca, pentru ca au fost mai multe faze. Ele sunt nu numai din epoca romana, ci si din epoca Mariei Tereza, foarte multe galerii din secolul XIX si acea exploatare in cariera care a distrus masivul.

Reprezinta Rosia Montana o valoare universala ce merita recunoscuta prin introducerea pe lista UNESCO a patrimoniului mondial?

Nu am calitatea de expert, sunt specialist pe partea de arheologie, intrunesc conditiile pentru a deveni expert... dar fiind in functie publica, va raspund doar ca expertiza in domeniu. In primul rand sunt niste reguli UNESCO privind inscrierea, in doua etape. Este in primul rand o lista tentativa si dupa aceea lista finala.

Litigiul trebuie mai intai rezolvat

Discutam de lista tentativa, deci de antecamera. Ce se intampla: un sit sau un vestigiu, ca sa poata sa fie introdus in lista UNESCO nu trebuie sa aiba probleme de natura litigioasa, sa aiba un impact la nivel mondial. Pentru ca altfel am introduce in lista proiecte care nu ar avea nicio sansa. Acolo trebuie cercetare, conservare, sunt proiecte care se fac pas cu pas, exista o echipa, un comitet UNESCO de monitorizare si implementare, este o intreaga industrie din punct de vedere organizatoric.

Ori daca sunt zone cum e cazul aici, cu un proiect in discutie, lucrurile trebuie lamurite. Sa se rezolve problema cu proiectul, pleaca sau nu pleaca, sa se lamureasca litigiul. Asta nu exclude ca pe viitor sa fie reevaluata situatia si Rosia Montana sa fie din nou propusa pentru a fi inclusa pe lista UNESCO.

Problema este ca aceasta solicitare se face pe fondul unor divergente pe marginea unui proiect si lucrurile nu sunt tocmai corecte, exista suspiciuni ca fie se exagereaza in sensul minimalizarii, fie se exagereaza in sensul amplificarii a ceea ce este acolo. Din punct de vedere stiintific, spun si studiile, Rosia Montana este foarte importanta pentru arheologia noastra, fapt care a fost si pus in practica pentru un timp, exista un muzeu...

De ce arheologia preasupune, intr-o masura asumata, distrugere in scop stiintific

Un lucru foarte important, nu se spune intotdeauna ce inseamna cercetarea arheologica. Va dau un exemplu. Cercetarea arheologica a unei necropole presupune dezvelirea cimitirului, separarea partii materiale, confectionate de om si dupa aceea, scheletul sau cenusa. Dupa toate etapele astea, vine concluzia ca necropola nu mai exista, dispare. Un renumit arheolog francez din secolul trecut spunea ca cercetarea arheologica este distrugere cu scop stiintific.

Nu este filosofia arheologiei, ci realitatea. Si arheologia insasi are un impact, de face cu unele sacrificii, ca si o operatie. Pacientul devine sanatos, dar are niste limite. Asa e si cu cercetarea arheologica, n-am ajuns la performanta sa avem metode total nedistructive. Sunt si unele metode mai putin invazive dar cu rezultate mai aproximative, ori cercetarea arheologica cu spaclul da mai multe informatii, dar da si ceel mai bune rezultate.

Si la Rosia Montana efectele cercetarii arheologice au avut si efecte de impact, dar impactul este considerat pozitiv pentru ca duce la acumularea de informatii, in baza lor poti sa faci mai departe conservare si restaurare.

Discutam, spre exemplu, despre zona din Carpeni, unde se pare ca avem cele mai importante cladiri, cu zid roman, instalatii de hipocaust, ele sunt cercetate, protejate, si vor urma o procedura de restaurare a zonei. Acolo nu va avea impact proiectul. Sunt zone de subteran, mina Catalina Monulesti, care se pastreaza.

Nu se poate pastra 100% patrimoniul, nici la noi nici altundeva

Acum intrebarea este: poti pastra 100% din patrimoniul reperat? Raspunsul este foarte categoric ca niciunde, nu numai la noi, sa nu credeti ca in Italia e diferit, ca in Roma nu a fost metrou sau alte constructii edilitare. Si acolo s-a luat o decizie. Daca tot dam drumul la evolutie urbana, cu ce pret, ce se intampla, se face cercetare, descarcare... Exista si conceptul de a pastra vestigiile virtual. Cercetezi, pastrezi totul in 3D si o poti reconstitui. Se cheama ca n-ai pierdut, ai informatia. Nu e filosofie, e realitate.

E posibil sa se mai gaseasca vestigii in cei patru munti ce vor fi exploatati in cadrul proiectului minier?

S-a pus problema si in momentul consultarilor publice. Legea spune ca se da o descarcare de sarcina arheologica dar nimeni nu poate sa garanteze...Poti sa ai un tezaur pe o suprafata de un metru patrat...Pe toata perioada proiectului va fi o echipa din mai multi, de monitorizare a tot ce se lucreaza acolo. Este tot cercetare arheologica, sub forma de supraveghere. In momentul in care se gaseste un vestigiu se opreste partea de supraveghere si se intra in cercetare arheologica. Se epuizeaza partea de cercetare se face un raport si se merge iar la comisie.

Presupunand ca este ceva foarte important, in functie de situatie, se face o restaurare fie in sit fie se face ridicarea obiectivului de acolo.

Este posibil sa apara, exista in legislatie, va exista in contract in eventualitatea ca pleaca un proiect acolo, indiferent care va fi proiectul.

Nicio diferenta intre Rosia Montana si autostrazi

Exista si pentru situatiile astea prevazut de legislatie si functioneaza si la ora actuala. Nu este nicio diferenta intre partea stiintifica la Rosia Montana si autostrazi. N-am auzit pe nimeni acolo... sa stiti ca sunt mai multe situri arheologice foarte importante descarcate pe autostrazi decat la Rosia Montana.

Asta nu inseamna ca a fost o distrugere arheologica, ci ca a fost un impact asupra patrimoniului arheologic, s-a facut cercetarea arheologica, s-a luat decizia de conservare, pastrare in situ sau prelevare, piesele sunt duse in muzee si cercetate din punct de vedere stiintific si restaurate.

Noi nu trebuie sa facem separari... sau marile mall-uri... de multe ori este o sansa pentru cercetare sa ai o suprafata mai mare de cercetare decat la o casa de 10 pe 10 unde ai doar o portiune si nu poti sa te extinzi mai departe.

Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Războiul hibrid dus de Rusia afectează și politicienii români. Mai multe grupuri de hackeri sprijiniți de Rusia, China și Iran au avut ca țintă în ultimii ani politicieni și oficiali...
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, renunţă la funcţie după ce a devenit candidatul PSD la Primăria Constanţa. El precizează că...
#Rosia Montana patrimoniu, #conservare patrimoniu Rosia Montana , #stiri Rosia Montana