Interesele care au falimentat minele de aur din Apuseni. Cum a abandonat statul roman o afacere care putea sa aduca miliarde de euro la buget

Autor: N.G.
Duminica, 13 Septembrie 2020, ora 20:14
15825 citiri
Interesele care au falimentat minele de aur din Apuseni. Cum a abandonat statul roman o afacere care putea sa aduca miliarde de euro la buget
Imagini ale neputintei Statului Roman dupa inchiderea minelor de aur din Apuseni

"In mina-i Dumnezeu cu noi". Asta spune inscriptia de pe monumentele Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor. Expresia este si un vers din imnul minerilor, cantat pe vremuri cu mandrie de miile de moti care lucrau la exploatarile din Apuseni.

Dupa 20 de ani, "Sfanta Varvara" aproape ca nu mai are pe cine ocroti. Din cele patru exploatari din Alba, la care lucrau peste 10.000 de oameni, mai functioneaza doar una, cea de la Rosia Poieni, unde se afla cel mai mare zacamant de cupru din Romania. Aici sunt circa 500 de mineri, dar activitatea acestora se desfasoara la suprafata.

Toate cele trei exploatari miniere de aur, de la Baia de Aries, Rosia Montana si Zlatna, s-au inchis in prima parte a anilor 2000, sub influenta nefasta a promisiunilor lansate de initiatorii proiectului privat de la Rosia Montana. S-a dorit, atunci, disparitia in totalitate a mineritului de stat, pentru a arata ca doar initiativa privata poate supravietui. In lipsa investitiilor in tehnologie si in cresterea calitatii locurilor de munca, minele s-a inchis rand pe rand pentru o himera, care, in final, s-a dovedit o mare amagire.

Fostele localitati miniere din Muntii Apuseni n-au devenit nici orase sau statiuni turistice, nici n-au reusit sa gaseasca alte modalitati de a prospera. Unele dintre administratiile locale abia au bani de functionare, iar somajul nici macar nu mai este contabilizat. Silicoza si fibroza, doua boli pe care le cunoaste aproape orice familie de fosti mineri, completeaza tabloul sumbru al disparitiei unei meserii vechi de mii de ani, sub o increngatura de interese mascate excelent in incompetenta. Minerii care mai traiesc au pensii peste medie, statul intelegand ca munca acestora a fost grea si rasplatindu-i cu venituri mai mari. O pensie medie a unui miner se ridica la circa 2.500 - 3.000 de lei.

Vagoane folosite in exploatarea aurului, abandonate la Rosia Montana

Prabusirea

Decaderea fortata a minelor de aur a inceput in primii ani de dupa 2000. Datorii tot mai mari au fost inregistrate in conturile "Ariesmin" Baia de Aries, "Rosiamin" Rosia Montana, "Zlatmin" Zlatna si chiar "Cupru Min" Abrud. Au aparut, atunci, si primele interese legate de proiectul privat de la Rosia Montana. Investitorul privat "arunca" deja zeci de mii de dolari pe proprietati private, primul pas in demersul de a obtine dreptul de proprietate asupra viitorului teren care urma sa fie utilizat pentru a deschide cea mai mare exploatare de aur din Europa.

Tot atunci, si-au facut aparitia furnizori imaginari, sub forma firmelor capusa, care nu aveau alti clienti in afara exploatarilor miniere si firme suveica. Intr-un joc acceptat, sau poate chiar coordonat de la guvern, au aparut subventiile care ar fi trebuit sa acopere aceste gauri negre si sa ajute la continuarea activitatii si la repunerea pe picioare a acestor companii. Odata cu subventiile, s-au inmultit insa si contractele cu firmele capusa. Sistemul era destul de simplu: furnizorii creati special pentru scurgerea banilor erau platiti primii, iar datoriile catre stat, ultimele.

Galeria de mina Hanes de la Almasu Mare polueaza grav mediul

Compania "Minvest" Deva, de care apartineau exploatarile din Apuseni, n-a reusit sau n-a dorit sa gaseasca solutii pentru rentabilizarea lor, astfel incat, inainte de intrarea in UE, s-a ajuns la inchiderea lor. Ultima care si-a dat duhul a fost exploatarea de la Rosia Montana, inchisa in 2006, care la momentul respectiv era profitabila.

Momiti cu salarii compensatorii, ortacii au cedat si au acceptat concedierile colective. In acest context, inchiderile minelor s-au dovedit a fi adevarate filoane de aur pentru cei care s-au ocupat direct sau indirect de ele. De altfel, in umbra lor s-au dezvoltat afaceri paralele cu fier vechi, materie prima si chiar aur.

La Rosia Montana au continuat si continua si astazi activitatile ilegale de exploatare a aurului in vechile galerii miniere. In zona s-a dezvoltat, cu complicitatea si in beneficiul unor reprezentanti ai autoritatilor, o veritabila retea de contrabandisti care intra noapte pe vechile galerii miniere si scot concentrat din care, ulterior, este obtinut metalul pretios.

Fostul sediu al exploatarii miniere de la Baia de Aries

Poluarea, o problema majora

Au urmat inevitabilele proiecte de reabilitare a zonelor poluate, in valoare de multe milioane de euro. Unele exploatari au fost inchise, cu respectarea unor norme de mediu de baza, dar altele au ramas la fel ca atunci cand s-a oprit activitatea. La Baia de Aries si la Zlatna, problemele de mediu au fost rezolvate partial, dar mai exista zone unde galeriile miniere au fost abandonate.

Un exemplu este mina Hanes, din comuna Almasu Mare, care a apartinut societatii de stat din Zlatna. Constructiile abandonate, partial distruse, si apa de mina polueaza grav mediul inconjurator. Autoritatile din fostele localitati miniere spun ca relansarea mineritului ar putea determina revitalizarea economica a zonei. Cu toate promisiunile lansate de politicieni, reluarea exploatarii metalelor pretioase din Apuseni este, in prezent, imposibila. Statul nu isi permite sa investeasca miliarde de euro pentru a aduce tehnologie nepoluanta, iar proiectele private initiate pana in prezent nu au demonstrat ca vor sa ajute comunitatile locale, in afara doar de a aduce profit asa-zisilor investitori.

Relevanta in tabloul larg al modului in care au fost falimentate si apoi inchise minele de aur din Apuseni este afirmatia viceprimarului din orasul Baia de Aries, Silviu Marzan: "Studiile realizate au aratat ca zacamantul de aur mai putea fi exploatat inca 75 de ani. Dar asa s-a vrut, ca oamenii sa fie disponibilizati, pentru a se putea vinde utilajele la fier vechi. Planul diabolic pus la cale a avut succes. Inchiderea minei a fost ca o crima pentru oras".

Cititi si:

FOTO Povestea aurarilor buciumani, cei mai priceputi mineri din Apuseni. Cum scoteau aurul din munte cu ajutorul dinamitei si a steampurilor

Exploatarea aurului aluvionar, noul "Eldorado" din Apuseni. Hurca si saitrocul, inlocuite cu draga si jgheabul

Statul se împrumută din nou de la populație. Dobânzile pentru titlurile Tezaur scoase la vânzare din 7 octombrie
Statul se împrumută din nou de la populație. Dobânzile pentru titlurile Tezaur scoase la vânzare din 7 octombrie
Titluri de stat TEZAUR cu maturităţi de 1,3 sau 5 ani, cu dobânzi anuale neimpozabile de 5,85%, 6,60%, respectiv 7% sunt scoase la vânzare luni, 7 octombrie. Peste 240.000 de persoane au...
AEP a refuzat decontarea a peste 2 milioane de euro din cheltuielile AUR de la locale și europarlamentare. Sursele suspecte din care proveneau împrumuturile
AEP a refuzat decontarea a peste 2 milioane de euro din cheltuielile AUR de la locale și europarlamentare. Sursele suspecte din care proveneau împrumuturile
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a refuzat să deconteze o sumă de peste 2 milioane de euro cerută de AUR pentru cheltuielile realizate la alegerile de pe 9 iunie, au declarat surse...
#Apuseni, #aur, #exploatare, #mine, #faliment, #stat, #rosia montana , #stiri Rosia Montana
  1. Una dintre cele mai cunoscute știriste și-a dat neașteptat demisia și iese din televiziune. Care e motivul
  2. Ce i s-a întâmplat unei asistente după ce a decis să-și facă o operație estetică. „Nu avem nicio idee despre simptome”
  3. Trump și Harris: Despre migrație, climă și alte teme
  4. Motivul incredibil pentru care un român a fost arestat în Austria. „Nu știam că animalele se sufocă”
  5. Recalcularea pensiilor. Ce sunt perioadele asimilate și cele necontributive
  6. Tânără din Dâmbovița, găsită fără suflare în locuință. Polițiștii fac cercetări
  7. Cum s-a schimbat Israelul după 7 octombrie
  8. O rachetă hipersonică rusească a lovit „zona” unei importante baze aeriene ucrainene. Cum de a recunoscut Kievul incidentul
  9. Și-a înscenat furtul unor piese de la mașină pentru a primi despăgubiri. Cât spera un român să obțină de la o companie de asigurări
  10. Atac cibernetic „fără precedent” asupra presei de stat din Rusia, chiar de ziua lui Putin. „Au șters totul”