Minerul darnic din Roșia Montană, care a dat două tone de aur pentru școli și biserici. Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni

Dintre zecile de mii de mineri care au scos aur din străfundurile Roșiei Montane, un nume celebru a rămas în istorie. ”Minerul legendar” sau ”minerul filatrop” sunt denumirile sub care este cunoscut Mihăilă Gritta, figură emblematică a Munţilor Apuseni.

Proprietar de mine de aur, Gritta a folosit banii obținuți din exploatarea metalului prețios la construirea unor biserici şi şcoli în Apuseni. Aurul extras de Mihăilă Gritta din mina care-i poartă numele, în Muntele Cetate, echivala cu „17 măji metrice”, ceea ce înseamnă 1.700 kilograme.

Cantitatea impresionantă de aur a fost folosită pentru construirea a şapte biserici şi tot atâtea şcoli confesionale. Totul s-ar fi întâmplat la cumpăna secolelor XVIII-XIX. Doar cinci dintre bisericile ridicate de Mihăilă Gritta au mai putut fi identificate în zilele noastre, fiind amplasate în Roșia Montană, Bucium Cerbu, Mogoş, Josani și Gelmar.

Despre celelalte două biserici nu se cunosc încă date din arhive sau de pe teren, dar se presupune că ar fi dintre cele de la Cărpiniş, Vârtop sau Ciuruleasa, judeţul Alba, ori din Ardeu, judeţul Hunedoara. Dintre şcolile confesionale pe care le-a ridicat, se ştie că una a fost construită din lemn, lângă biserica din Mogoş, judeţul Alba, care, însă, nu s-a păstrat în timp. Se presupune că o altă şcoală confesională ridicată de Gritta a fost cea din localitatea Gelmar, judeţul Hunedoara, lângă biserica pe care tot el a ctitorit-o.

Legenda vâlvei din mină

Ca orice personaj celebru și în jurul lui Mihăilă Gritta s-au creat legende. Într-una dintre ele se spune că ”vâlva băii” (așa-zisa fantomă din galeriile miniere) i-a apărut în mină sub înfăţişarea unui moş cu barbă albă până-n brâu, după ce acesta ”a pus fitilul, dând foc prafului negru, iar explozia ce a urmat a provocat halucinanta apariţie a unui aur curat, greu şi frumos, cum rar s-a mai văzut într-o baie din Roşia”. La întrebarea vâlvei, ce are de gând să facă cu atâta aur, minerul Mihăilă Gritta a răspuns că va construi biserici și școli.

Mihăilă Gritta și casa în acre a locuit la Roșia Montană

"După 1600, aici, la Roşia, era un adevărat «El Dorado»! Se venea din întreaga Europă! Casa imperială de la Viena încuraja exploatările, căci avea cotă parte, şi dădea facilităţi pentru extracţia aurului. Mulţi îşi încercau norocul. Aşa cum unii au mers în America, în Lumea Nouă, alţii au venit la noi, la Roşia. Era o lume foarte pestriţă aici", afirmă inginerul miner Valentin Rus din Roşia, care în prezent este ghid în galeriile romane de la Muzeul Mineritului.

Despre familia Gritta se presupune că ar fi venit din Italia. ”Mihăilă a moştenit afacerea de familie şi a continuat-o. A avut un punct de plecare, dar a fost şi foarte serios, pentru că ispita era mare. Cu aur puteai să faci multe atunci, şi bine, şi rău, să investeşti mai departe, să faci acte de caritate, ca Mihăilă, sau să te distrezi pe la restaurantele din Abrud. Mulţi lucrau în mină o lună, două, şase, apoi se trezeau peste noapte cu aur la ei. Erau destui care cădeau în ispita asta şi munceau luni întregi ca să fie regi pentru câteva zile şi să arunce cu banii prin «Casină» (cazinoul din Roșia Montană - n.r.). Dar niciunul n-a găsit atâta aur ca Gritta”, mai susţine inginerul Valentin Rus.

Cavou pentru rămășițele minerului legendar

Recent, administrația locală a restaurat crucea de la mormântul minerului și urmează ca rămășițele pământești să fie reînhumate. În curtea bisericii ridicate de Mihăilă Gritta în Roșia Montană se va ridica un cavou și va fi amenajat perimetrul pentru a putea fi relocată crucea restaurată, aflată la căpătâiul legendarului miner, mort la 75 de ani, în anul 1837.

Minerilor înstăriţi de la Roşia Montană le-a plăcut luxul. Casele erau mobilate cu gust, cu candelabre, pendule, sobe de teracotă, multe procurate de la Viena şi Budapesta. Nu lipseau obiectele din argint şi aur, tablourile cu semnături celebre. În 1948, după ce au ajuns comuniștii la putere, goana după aur de la Roșia Montană s-a oprit brusc. Proprietarii de mine au fost deposedați, aurul le-a fost confiscat, iar mulți au ajuns la închisoare pentru că nu au vrut să spună unde au ascuns metalul prețios.

Anularea proiectului Roșia Montană determină RMGC să nu mai întrețină o galerie de mină uriașă. Cum încearcă partea română să rezolve problema

Compania Minvest Deva ar urma să asigure, prin intermediul companiei Conversmin, operaţiunile de întreţinere a galeriei Cătălina - Monuleşti, galerie lungă de câţiva kilometri....

Efectele deciziei CCR care o elimină pe Șoșoacă din cursa prezidențială: „Se dă apă la moară”. De ce consideră specialiștii că există un pericol pentru democrație ANALIZĂ

Decizia Curții Constituționale (CCR) care îi ia posibilitatea Dianei Șoșoacă de a candida la alegerile prezidențiale ar urma să producă mai multe efecte, potrivit specialiștilor...