Proiect minier megalomanic în Apuseni, blocat de societatea civilă în justiție. Zăcămintele de aur ar valora peste 10 miliarde de euro

Proiectul minier megalomanic de la Rovina, județul Hunedoara, a fost blocat în justiție de societatea civilă. Acesta este al treilea proiect de exploatare a aurului din Munții Apuseni, care este oprit în urma unor acțiuni judiciare după cele de la Roșia Montană (Alba) și Certej (Hunedoara).

Zona minieră este situată in județul Hunedoara și constă în trei zăcăminte de aur-cupru pe o suprafață de 2,768 ha – Rovina la nord, Colnic în centru și zăcământul Cireșata la sud. Spre deosebire de proiectele Roșia Montană și Certej, proiectul minier Rovina e deținut în totalitate de o companie privată, fără participarea statului român.

Proiectul minier Rovina, derulat prin intermediul firmei locale Samax Romania SRL, se află la 5 km de Brad și 25 km depărtare de Deva. Roșia Montană se află la 25 km nord și Certej la 17 km sud-est de perimetrul licenței Rovina. Proiectul minier Rovina este singura investiție a Euro Sun Mining Inc. (ESM), companie minieră canadiană junior, cu sediul central în Toronto, Ontario și este listată la bursa din Toronto.

Reprezentanții asociației Declic au contestat în justiție avizul de mediu eliberat de APM Hunedoara pentru proiectul Rovina. Decizia definitivă a fost pronunțată pe 8 decembrie 2022, la Curtea de Apel Cluj-Napoca.

”Admite recursul declarat de recurentă împotriva sentinţei civile nr. 2383 din data de 18.10.2022 pronunţată în dosarul nr. 3989/117/2022 al Tribunalului Cluj pe care o casează în tot în sensul că admite cererea de suspendare formulată de reclamantă şi dispune suspendarea avizului de mediu pt. elaborarea PUZ - zonă industrială pt Dezvoltarea Proiectului Minier Rovina în cadrul ariei de licenţă de exploatare Județul Hunedoara”, se precizează în minuta hotărârii instanței din Cluj-Napoca.

Potrivit unui studiu de fezabilitate finalizat recent, producția medie vizată in primii 10 ani de exploatare este de trei tone aur si 8,6 tone cupru pe an. Astfel, în primii zece ani, se urmărește obținerea a 30 de tone de aur și a 86 tone de cupru. Durata de viață a minei e estimată la 16 ani și jumătate. Capitalul total inițial al investiției era estimat la 399 milioane dolari, iar valoarea actuală netă înainte de impozitare este de 447 milioane dolari. Producția minieră era prognozată, potrivit Raportului Tehnic, pentru 2024. Valoarea totală a proiectului era estimată la peste 10 miliarde de dolari.

Sute de milioane de tone de steril

”În perioada aferentă licenței de exploatare, pentru a extrage aceste metale prețioase, titularul arată că va manevra în total 339.680.440 tone de steril. Valea superioară a pârâului Valea Rovina a afluentului va fi modificată în mod semnificativ de cariera Rovina și de instalațiile de deșeuri de steril mixt și rocă reziduală ce se întind pe toată lungimea versanților vestici. De asemenea, titularul planului își propune să capteze și să devieze printr-un tunel „temporar” pârâul Rovina, principala sursă de apă a comunității din zona vizată de PUZ, folosită inclusiv în agricultură, în scopul desfășurării activității miniere de, exploatare în carieră a minereurilor pe o perioadă de 36 de ani. În acest timp, apa potabilă urma a fi pusă la dispoziție populației printr-un rezervor de stocare de 150 metri cubi (suprafață de 17 ori mai mică decât cea a unei bazin olimpic)”, au susținut cei de la Declic, în acțiunea din instanță.

Reprezentanții ONG-ului au mai afirmat că tehnologia de exploatare folosită de titular a fost folosită și la proiectul minier din Mount Polley din Canada, acolo unde, în anul 2014, în urma cedării iazului, 25 de milioane cubi de ape toxice s-au revărsat într-unul dintre cele mai adânci lacuri din lume, Quesnel Lake, considerat a fi cel mai mare dezastru ecologic din istoria ţării.

”Raportat la pericolul pe care îl prezintă acest plan asupra naturii și efectului asupra naturii și sănătății populației, era necesară demararea procedurii de consultare transfrontieră, singura autoritate care avea competența emiterii avizului de mediu fiind Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor”, au mai precizat cei de la Declic. Hotărârea Curții de Apel Cluj-Napoca este definitivă și executorie.

Demersul asociației Declic a fost susținut de Mining Watch România, o reţea de organizaţii care se alătură comunităţilor locale în eforturile lor de a opri proiectele miniere distructive, la scară industrială.

Care vor fi primele telefoane echipate cu noul procesor Snapdragon 8 Gen 4

Yogesh Brar a anunțat recent pe platforma X (fosta Twitter) că primele dispozitive echipate cu noua generație de procesor Snapdragon 8 Gen 4 vor fi lansate în octombrie 2024, iar detaliile...

Apple se pregătește să anunțe noile iPad-uri pe 7 mai

Apple se pregătește să lanseze o nouă generație de tablete iPad într-un eveniment online programat pentru data de 7 mai. După mai bine de un an și jumătate de la ultima actualizare a...