Toate bolile care l-au scos pe Rudel Obreja din pușcărie. Elena Udrea are o agendă juridică încărcată în septembrie

Rudel Obreja este în continuare internat în spital, unde urmează un tratament împotriva cancerului, iar instanța care i-a admis cererea de întrerupere a executării pedepsei a dat publicității motivarea deciziei de eliberare temporară din penitenciar, pe o perioadă de 3 luni, acesta fiind condamnat la 5 ani de închisoare alături de Elena Udrea în Dosarul Gala Bute.

În schimb, fostul ministru al Turismului va relua, în luna septembrie, seria proceselor prin care încearcă să scape de decizia de condamnarea la 6 ani de închisoare, precum și înfățișările în celelalte două cauze pe care le mai are în justiție: Dosarul campaniei din 2009 și Dosarul Hidroelectrica.

Tribunalul Ilfov a redactat motivarea deciziei din 22 iulie 2022, prin care i-a admis lui Rudel Obreja cererea de întrerupere a executării pedepsei pentru 3 luni, astfel că fostul președinte al FRB va trebui să reitereze solicitarea înainte de 22 octombrie.

Din conținutul motivării reiese că Rudel Obreja suferă de afecțiuni grave, pe care instanța le enumeră așa cum sunt ele trecute în raportul de expertiză medicală.

„Din probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine că se impune cu necesitate întreruperea executării pedepsei închisorii pentru a da condamnatului posibilitatea reală de a beneficia de tratamentul complex de strictă specialitate, oncologic, absolut necesar pentru redresarea stării sale de sănătate şi pentru a preîntâmpina, astfel, producerea unor consecinţe ireversibile şi de mare gravitate asupra integrităţii sale fizice”, se arată în documentul citat.

Bolile care l-au scos din pușcărie pe Rudel Obreja

Instanţa a constatat că potrivit raportului de expertiză medico-legală din 22.07.2022, întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, Rudel Obreja prezintă diagnosticul următor:

1. Neoplasm de pancreas corporeal-caudal biopsiat, cu metastaze hepatice diagnosticate imagistic (CT torace + abdomen cu substanţă de contrast – 22.06.2022 ). Sindrom hipoanabolic.
2. Hipertensiune arterială grad III risc înalt. Regurgitare mitrală uşoară organică.
3. Litiază biliară.
4. Discopatie vertebrală toraco-lombară. Scolioză dextroconcavă uşoară coloana toraco-lombară.
5. Tulburare mixtă anxios-depresivă.

„Comisia care a întocmit raportul de expertiză medico-legală mai învederează că patologia gravă neoplazică pe care o prezintă petentul Obreja Rudel, cu prognostic sever, cu continuare de evoluţie loco regională şi la distanţă, impune pentru supravieţuire un tratament complex, de strictă specialitate, oncologic precum şi supraveghere medicală permanentă, care nu se pot realiza în cadrul reţelei sanitare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ci numai prin internare în clinici de profil, aparţinând Ministerului Sănătăţii. Se mai arată că, prin prisma afecţiunii grave, oncologice, cu impact asupra fondului imunitar şi a comorbidităţilor pe care le prezintă petentul; se creează permanent premisele unor decompensări ale echilibrului biologic, tratabile numai în mediul spitalicesc, încât, este oportun ca îngrijirile medicale să nu fie realizate în stare de detenţie”, se mai arată în documentul citat.

„Agenda încărcată” a Elenei Udrea în urmatoarele 2 luni

Pe de altă parte, Elena Udrea are în lunile septembrie și octombrie o „agenda” încărcată, fie cu procesele în care a primit pedepse nedefinitive, fie cu termene în căile extraordinare de atac.

Fostul ministru al Turismului este așteptată să apară prin videoconferință la Curtea de Apel București, pe data de 6 septembrie, în Dosarul Hidroelectrica, în care este judecată pe fond după ce ar fi primit 3 milioane de euro de la afaceristul Bogdan Buzăianu.

Două zile mai târziu, pe data de 8 septembrie, Elena Udrea va fi citată în Penitenciarul Târgșor pentru a participa la Înalta Curte în Dosarul campaniei din 2009, în care a primit deja pe fond o condamnare de 7 ani de închisoare.

Tot la ICCJ, pe data de 12 septembrie, Elena Udrea are o contestație în anulare, la care dacă va participa se va putea întâlni cu Radu Mazăre și cu Sorin Strutinsky, care au și ei câte o asemenea contestație în Dosarul Polaris.

Pe 22 septembrie, Elena Udrea are o excepție de neconstituționalitate pe rolul Curții de Apel București, iar pe data de 23 septembrie, fostul ministru al Turismului va fi citată la ICCJ pentru o contestație la executare.

Alte trei asemenea contestații la executare formulate de Elena Udrea se vor judeca pe datele de 10, 18 și 19 octombrie la Înalta Curte.

Cum s-a desfășurat Epopeea „Gala Bute”, de la ICCJ până la CJUE

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

Udrea a mai fost obligată atunci să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 de lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 de euro către martorul Corin Boian şi 300.000 de euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 de lei şi 296.076 de lei.

De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar au fost:

• Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) - 3 ani închisoare cu executare;
• Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) - un an şi şase luni cu suspendare;
• Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) - 4 ani cu suspendare;
• Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă cu Elena Udrea şi fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) - 3 ani cu suspendare,
• Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) - 2 ani şi 6 luni cu suspendare.

Ion Ariton (fost ministru al Economiei) a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul „Gala Bute”, Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....