Eliberarea lui Rudel Obreja. Ce a învățat justiția din cazurile Omar Hayssam și Dan Adamescu ANALIZĂ

Rudel Obreja va rămâne internat în spital și după decizia de suspendare a executării pedepsei de 5 ani la care fusese condamnat în Dosarul Gala Bute, pentru a fi pregătit în vederea tratamentului cu citostatice.

Procurorii au pus concluzii de admitere a cererii formulate de Obreja, iar judecătorii i-au admis-o. De-a lungul timpului au existat, însă, deținuți mai puțin norocoși care au murit în pușcării, dar și alții care au păcălit și boala și justiția.

Fostul președinte FRB suferă de cancer de gradul 4 la pancreas cu metastaze, iar odată ce specialiștii de la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovoci” au confirmat atât diagnosticul, cât și faptul că Rudel Obreja nu poate fi tratat în sistemul penitenciar, procurorii au fost de acord cu suspendarea pedepsei pentru următoarele 3 luni.

În trecut, cereri similare de suspendare a executării pedepsei au fost formulate, fără succes, de către fostul patron Astra, Dan Adamescu, precum și de fostul judecător Stan Mustață. Ambii au decedat înainte ca instanțele să admită solicitările lor.

Pe de altă parte, inculpați precum teroristul Omar Hayssam sau torționarul Tudor Stănică au scăpat de pedepse în baza diagnsticului de cancer. Primul a reușit astfel să fugă din țară, fiind însă repatriat în 2015. Al doilea își amână condamnarea încă din anul 2005, fiind la cererea de prelungire a suspendării pedepsei cu numărul 20.

Soția lui Rudel Obreja, Antonia (foto), spune că fostul președinte al FRB este, într-adevăr, grav bolnav și are nevoie de ajutorul medicilor și de suportul familiei. Singura schimbare semnificativă pentru Rudel Obreja după admiterea cererii de suspendare a executării pedepsei e că nu se va mai afla sub pază, iar familia îl va putea vizita zilnic la spital, nu doar de 5 ori pe lună cum se întâmplă în cazul deținuților. În rest, Rudel Obreja rămâne internat, iar de săptămâna viitoare va începe tratamentul chimioterapeutic.

„Nu o să îl luăm acasă imediat. Este foarte important să avem acces zilnic la el ca la un pacient, nu ca la un deținut, adică de 5 ori pe lună. Suportul familiei – mai ales în acest tratament – este foarte important. Chiar ieri am vorbit cu doamna doctor oncolog și chiar asta a spus pentru toți pacienții care suferă de această afecțiune: suportul familiei este colosal. Acest tratament cu citostatice este foarte agresiv, dă anumite stări și senzații.

(…) Ce trebuie să înțeleagă lumea e că orice om – nu doar Rudel Obreja – nu este condamnat la moarte. Este condamnat penal pentru o anumită infracțiune. În opt ani de zile soțul meu s-a prezentat la fiecare termen, a lipsit doar la acest termen și la cel anterior, pentru că situația lui medicală nu îi permite. Dar în acești opt ani atitudinea lui procesuală a fost impecabilă, n-a lipsit niciodată, la niciun termen. Mai mult, atitudinea lui după condamnare: întotdeauna s-a predat, n-a fost urmărit general niciodată, s-a dus singur și și-a ispășit pedeapsa. Nu a a fost de acord și nu suntem de acord cu deciziile pe care le-a primit, dar ne-am supus lor, până la urmă toți ne supunem justiției”, a declarat Antonia Obreja.

Întrebată dacă termenul de 3 luni nu este prea scurt pentru diagnosticul pe care l-a primit Rudel Obreja, soția lui a spus: „Așa este procedural, acest lucru se va prelungi. Se dă acest termen, apoi se prelungește în funcție de afecțiunea fiecăruia. Să știți că procedural așa este pentru toată lumea. Din păcate, legea nu prevede pentru diagnosticul de cancer sau pentru un diagnostic mai ușor și atunci se ia din aproape în aproape. După 3 luni se face o evaluare și se dă un nou termen de întrerupere. Important este ca acum soțul meu să ajungă într-un spațiu sigur și de sprijin al nostru ca să aibă parte de actul medical cu adevărat”.

Avocata lui Rudel Obreja, Loredana Eremia (foto), a arătat că în prezent fostului președinte al FBR i se administrează morfină zilnic și suferă de anumite crize. El va începe tratamentul cu citostatice la Fundeni, în cel mai scurt timp.

Dan Adamescu și Stan Mustanță au decedat în închisoare

Nu toți deținuții au găsit aceeași înțelegere în rândul judecătorilor și al procurorilor precum Rudel Obreja.

În decembrie 2017, afaceristul Dan Adamescu a murit după ce instanțele i-au respins cererile de eliberare pe motive medicale. Fostul patron al Astra primise o pedeapsă de 4 ani de închisoare dare de mită. Mai exact, în 2013, Dan Adamescu a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 de euro, respectiv 5.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovența (de la Tribunalul Bucureşti - Secţia VII Civilă), pentru ca, în schimb, magistraţii să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care magnatul era acţionar.

După condamnare, starea de sănătate a lui Dan Adamescu s-a înrăutățit. E drept că patronul Astra n-a făcut atunci solicitare de întrerupere a executării pedepsei, ci cerere de eliberare condiționată, însă motivele țineau de boală. Procurorii s-au opus eliberării conditionate, judecătorii i-au respins cererile, iar Dan Adamescu a decedat pe data de 24 decembrie 2017, în urma unei septicemii, la un spital unde era internat sub pază.

Un an mai târziu, judecătorul Stan Mustanță (foto) – condamnat la 8 ani și 6 luni de pușcărie pentru luare de mită – a murit de infarct în detenție. Judecătorul suferea de cancer, precum și de afecțiuni la inimă și la rinichi. Bănuit că tergiversa soluționarea Dosarului ICA în care inculpat era Dan Voiculescu, Stan Mustață a fost reținut lângă Curtea de Apel București și arestat preventiv pentru luare de mită. În 2016, Stan Mustaţă a fost condamnat definitiv la opt ani şi şase luni de închisoare de magistraţii instanţei supreme. Procurorii au dovedit că primea mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca. În prima instanţă, Curtea de Apel Bucureşti îl condamnase la zece ani şi opt luni.

Bolnavul de cancer care i-a supraviețuit judecătorului care l-a eliberat

Pe de altă parte, au existat cazuri în care inculpații s-au folosit de afecțiunile lor pentru a-i îndupleca pe judecători să îi elibereze.

Printre cei mai cunoscuți se numără Omar Hayssam (foto), care a fugit din țară înainte ca magistrații să-l condamne la 20 de ani de închisoatre pentru terorism în Dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak, în 2005.

Hayssam a reușit să fugă în vara anului 2006, după ce l-a convins pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, că are cancer în fază terminală și nu poate fi tratat în închisoare. Procurorul l-a crezut, la fel și judecătoarea Sofica Dumitrașcu de la Curtea de Apel București, care i-a admis cererea și l-a pus în libertate. Iar apoi, Omar Hayssam dus a fost. Teroristul a fost prins și repatriat pentru executarea pedepsei abia în vara anului 2013. Patru ani mai târziu, judecătoarea care l-a eliberat pe Omar Hayssam a murit de cancer, în timp de sirianul este încă în pușcărie.

Tudor Stănică, cel mai longeviv condamnat cu afecțiuni terminale

Un alt condamnat care s-a folosit de diagnosticul de cancer este torționarul Tudor Stănică.

Fost şef al Direcţiei de Cercetare Penală a Miliţiei, condamnat în 2003 la 10 ani de pușcărie pentru complicitate la omor în legătură cu uciderea disidentului Gheorghe Ursu în timpul anchetei, Stănică a formulat în 2022 – iar magistrații i-au admis – a 20-a cerere de întrerupere a executării pedepsei.

La fiecare început de an, cu precizia unui calendar astronomic, avocații lui Tudor Stănică fac cerere de amânare a executării pedepsei pronunțate de Curtea de Apel București în 2003 pe numele fostului milițian, în prezent în vârstă de 83 de ani, iar de fiecare dată magistrații i-o admit. Astfel, fostul milițian care vine cu acte medicale în care arată că suferă inclusive de cancer, a ajuns în primăvara acestui an la a 20-a cerere de amânare. La început judecătorii erau sesizați cu câte două astfel cereri pe an din partea lui Stănică, apoi „obiceiul” a devenit anual.

„Petentul-condamnat (…) (n.r. – Tudor Stănică) suferă de afecţiuni multiple de natură cardiovasculară şi neurologic-psihiatrică, care sunt nevindecabile şi cu o evoluţie deteriorativă, determinând dependenţă socială, fiind necesară îngrijirea sa permanentă din partea unor terţe persoane, iar aceste boli presupun internări periodice în unităţi sanitare de profil ce aparţin reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii. Raportul de nouă expertiză medico – legală a concluzionat că sunt îndeplinite din punct de vedere medical criteriile prevăzute de art. 592 rap. la art. 589 alin. 1 lit. a C.p.p., apreciindu-se totodată că internarea medicală sub pază permanentă este irealizabilă în mod concret, întrucât ar fi de natură nu numai să agraveze prognosticul şi aşa rezervat, cu reducerea speranţei de viaţă, dar şi să nu permită atingerea scopului special al aplicării pedepsei cu închisoarea. De asemenea, s-a concluzionat că petentul-condamnat (…) se află în imposibilitatea executării imediate şi de perspectivă a pedepsei privative de libertate în regim penitenciar pe o perioadă de cel puţin 1 an de zile”, se arată, de fiecare dată, în motivarea instanței.

Kievul a suspendat serviciile consulare pentru ucrainenii din străinătate apți de luptă. ”Există un război în țara noastră”

Furnizarea de servicii consulare bărbaților ucraineni din străinătate va fi suspendată, conform declarațiilor ministrului Afacerilor Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba. În curând vor fi...

Suspendat pe viață pentru că a atins-o nepotrivit pe fata din ring, luptătorul iranian explică: ”Sunt bărbat însurat” VIDEO

Luptătorul iranian Ali Heibati a făcut un gest scandalos la o gală MMA organizată în Rusia sâmbătă, 20 aprilie, pentru care a fost suspendat pe viață. Sportivul născut în Iran, dar...