Garanţiile de securitate, din partea Occidentului, împotriva unei viitoare agresiuni ruse sunt absolut necesare pentru Ucraina, dacă se dorește o soluție diplomatică pentru încetarea actualului război, avertizează mai mulţi experţi ucraineni.
Garanţiile de securitate în faţa unei viitoare agresiuni ruse reprezintă un element-cheie care trebuie abordat în cadrul oricăror negocieri, susţine platforma de analiză "Frontelligence Insight" în urma apelului cancelarului Scholz pentru intensificarea eforturilor diplomatice, informează vineri, 13 septembrie, agenția EFE.
Absenţa actuală a unor garanţii de securitate fiabile, care să poată descuraja Rusia de la noi agresiuni, face ca orice încercare din exterior de a promova un acord de pace durabil să fie sortită eşecului, cu excepţia cazului în care capacitatea Ucrainei de a se apăra este garantată prin creşterea sprijinului militar sau aderarea la NATO, consideră experții ucraineni.
Recentele apeluri la o încheiere diplomatică a conflictului, fie din partea unor aliaţi precum cancelarul german Olaf Scholz, a unor sceptici precum candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, sau a unor ţări "neutre" precum China sau Brazilia, trebuie să ia în considerare această realitate, afirmă analişti şi politicieni ucraineni.
"Acestea nu pot fi doar promisiuni verbale sau scrise: ele trebuie să fie susţinute de ceva tangibil. Fără acestea, Ucraina ar fi lăsată într-o situaţie extrem de vulnerabilă, în care Rusia ar lansa probabil o altă invazie, posibil mai de succes", argumentează analiştii.
Dacă Scholz sau alţi aliaţi nu oferă astfel de garanţii, este puţin probabil ca negocierile să ducă la ceva substanţial, au avertizat ei.
Dincolo că sunt vagi şi ignoră restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, iniţiative precum cele ale Chinei şi Braziliei sunt "nerealiste", deoarece nu iau în considerare faptul că liderul rus Vladimir Putin nu este interesat de pace, a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ucrainean.
"Putin aspiră să distrugă Ucraina. Încetarea războiului i-ar pune în pericol puterea şi chiar viaţa, întrucât ar redirecţiona atenţia ruşilor către problemele lor interne", a explicat el.
"Numai o presiune enormă din partea lumii occidentale şi a Sudului global îl poate forţa să se aşeze la masa negocierilor", a subliniat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ Slujitorul Poporului.
Pentru un ipotetic compromis cu Moscova, garanţiile de securitate sunt la fel de importante ca problema teritoriilor, susţine Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul Naţional de Studii Strategice din Kiev.
"Ce fel de capacităţi militare suverane va avea Ucraina şi cât de mult vor coopera aliaţii noştri cu noi în acest sens va fi la fel de important, dacă nu mai mult", a scris el pe reţelele sale de socializare.
Premierul ucrainean Denis Şmîgal declară că ţara şi-a dublat producţia de apărare în 2024, după ce a triplat-o în 2023, şi intenţionează să îşi extindă în continuare producţia proprie de artilerie şi alte arme-cheie, precum şi de muniţie.
Cu toate acestea, Oleksi Melnik, expert în securitate în cadrul think tank-ului Razumkov, a declarat pentru EFE că orice altă ţară care s-ar afla în locul Ucrainei nu ar fi capabilă să îşi sporească capacitatea militară suficient de rapid pentru a respinge singură Rusia.
În această situaţie, sprijinul fiabil din partea partenerilor occidentali va continua să joace un rol-cheie în descurajarea viitoare a Rusiei, consideră experţii.
În opinia lui Bielieskov şi Melnik, aderarea la NATO rămâne cea mai eficientă modalitate de a proteja Ucraina împotriva unei viitoare invazii a Rusiei.
Potrivit unui sondaj realizat în iulie de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev, în cadrul unui ipotetic proces de pace şi în schimbul aderării la NATO, mai mult de jumătate dintre ucraineni ar fi dispuşi să ia în considerare soluţii provizorii cu privire la statutul unor teritorii ocupate, fără ca aceasta să implice recunoaşterea legitimităţii controlului rusesc.
Dacă ucrainenii ar fi siguri că Occidentul îşi va menţine şi spori sprijinul militar, acest lucru i-ar face să se simtă mai deschişi la posibile compromisuri, a declarat pentru EFE directorul institutului, Anton Gruşeţki.
Cu toate acestea, alte alternative decât aderarea la NATO ar fi mai costisitoare şi mai puţin eficiente în descurajarea Rusiei, opinează Bielieskov.
O mai mare integrare în structurile de securitate internaţională rămâne o parte cheie a "Planului Victoriei" pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să-l prezinte luna aceasta preşedintelui american Joe Biden şi celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din SUA, principalul aliat al Kievului.