Cum poate fi îmblânzit un tiran. Învățăturile pentru oficialii ruși din încercările de a-l îndepărta pe Adolf Hitler de la putere

Pe 20 iulie se împlinesc 78 de ani de la încercarea de către onorabili germani, inclusiv ofițeri militari, diplomați și juriști, de a-l asasina pe Adolf Hitler. Chiar dacă complotiștii știau că asasinarea și tentativa de lovitură de stat le-ar putea costa viața, au mers înainte, știind că un regim malefic trebuia dejucat.

Vladimir Putin desigur, nu este Hitler. Dar chiar dacă le lipsește busola morală a complotiștilor din 20 iulie și le resping metodele, actualii oficiali ruși ar trebui să tragă niște învățăminte, scrie analista în domeniul apărării Elisabet Braw, pentru CEPA.

Dacă nu ar fi fost o întâmplare la Tribunalul Popular din Berlin pe 3 februarie 1945, oamenii nu ar ști prea multe despre tentativa de asasinat din 20 iulie, anul precedent. Cu siguranță, ar fi conștienți că s-a întâmplat și că a fost realizată de colonelul Claus Schenk von Stauffenberg, un ofițer decorat dintr-o familie de intelectuali. Ar ști, de asemenea, că tentativa de lovitură de stat a dus la executarea sumară a lui Stauffenberg și a altor câțiva complotiști și ar putea ști că în săptămânile și lunile următoare nenumărați alții - ofițeri, diplomați, juriști - au fost trimiși la spânzurătoare după pseudo-procese prezidate de judecătorul sadic Roland Freisler.

Mulți ar fi putut citi că pastorul cunoscut și respectat la nivel internațional Dietrich Bonhoeffer a trebuit să-și dea viața pentru rolul său în tentativa de lovitură de stat. Mult mai puțini, se poate spune, au văzut rarele filmări care au supraviețuit din procesul lui Freisler împtriva contelui Ulrich Wilhelm Schwerin von Schwanenfeld, ofițer de rezervă și membru al rezistenței. Cei care au vizionat filmările nu le vor uita niciodată. La un moment dat, Schwerin von Schwanenfeld încearcă să menționeze crimele la care a fost martor în Polonia și este imediat întrerupt de strigătele lui Freisler: „Crime? Crime?”

Motivul pentru care cei mai mulți dintre noi știm mult mai multe despre 20 iulie este că pe 2 februarie 1945, Freisler a fost ucis, iar victima sa a supraviețuit. În acea zi, Aliații au bombardat Berlinul și una dintre bombe a făcut ca o grindă de lemn din Tribunalul Poporului să cadă exact când Freisler îl urmărea pe tânărul Fabian von Schlabrendorff înainte de a-l trimite la moarte. Freisler a murit, dar torturatul von Schlabrendorff a supraviețuit și și-a folosit a doua șansă la viață pentru a scrie Offiziere gegen Hitler (Ofițeri împotriva lui Hitler ), care a fost publicată în 1946.

Inițial, von Schlabrendorff nu a câștigat practic nicio apreciere pentru că s-a angajat să documenteze istoria loviturii de stat din 20 iulie și planificarea minuțioasă (și tentativele de asasinat) care au precedat-o. Germanii de după război nu au vrut să li se amintească de curajul celor foarte puțini care îndrăzniseră să se opună lui Hitler. Dar astăzi cartea și memoria celor curajoși ai complotului din 20 iulie și a grupului de rezistență studențească Trandafirul Alb sunt monumente ale integrității și moralității chiar și în cele mai brutale regimuri, subliniază sursa citată.

Planul din 20 iulie nu a fost doar o încercare de a opri crimele lui Hitler împotriva altor țări și împotriva multor cetățeni din propria țară; a fost și o încercare de a demonstra posterității că nu toată lumea l-a susținut. Datorită zilei de 20 iulie, germanii și lumea știu că, în mijlocul maleficului, măcar unii oameni sau chiar oficiali mai în vârstă au fost dispuși să-și riște viața pentru a doborî un regim tiranic.

Asta nu înseamnă că oficialii din dictaturi au obligația de a încerca să-l asasineze pe dictator. Dar înseamnă - și acest lucru este valabil mai ales pentru oficialii ruși de astăzi - că aceștia ar trebui să reflecteze asupra responsabilității lor de a preveni răul cauzat de un conducător nedrept. Ofițerii, diplomații și alți înalți oficiali ruși ar face bine să citească "Ofițeri împotriva lui Hitler". Da, Vladimir Putin nu a declanșat încă un război mondial și nu a pervertit încă complet Rusia în felul în care Hitler a pervertit Germania. Și nici nu trebuie sugerat că oficialii ruși ar trebui să-l asasineze pe Putin.

Dar ei au mai multă putere de a schimba cursul dezastruos al Rusiei decât oricine altcineva. Mulți au, de asemenea, o reputație profesională solidă. Sau, mai degrabă, au avut asemenea reputații. Astăzi, Serghei Lavrov este o persona non grata în lumea diplomației, încât reuniunea miniștrilor de externe G20 din Bali a trebuit să aibă loc fără așa-zisa fotografie de familie. Ambasadorii ruși, până de curând parte din tribul internațional care se mândrește cu corectitudine și expertiză în rezolvarea problemelor, trebuie să se înjosească prin repetarea minciunilor Moscovei.

Poate că totuși le lipsește pur și simplu moralitatea unor oameni precum Schlabrendorff, von Stauffenberg, Bonhoeffer și ai lor. Dar chiar dacă acesta este cazul, ei ar trebui să ia în considerare cel puțin posteritatea. Chiar vor să fie amintiți ca niște figuri fără coloană vertebrală și ușor ridicole? Chiar dacă doar de dragul copiilor și nepoților lor, ar trebui să ia îm considerare traiectoria lor actuală și căderea aproape garantată în derizoriu, care va fi parafată de istorici.

Rusia susține că trimiterea de către SUA a rachetelor cu rază lungă în Ucraina este un ”act perfid”. Peskov: ”Nu va schimba rezultatul operațiunii militare speciale”

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, spune că transferul de rachete balistice cu rază lungă de acțiune către Ucraina este „imposibil de justificat”. Trei oficiali americani au...

Beijingul sfidează SUA. O navă care transferă arme către Rusia, găzduită de China. ”Nu vom sta cu mâinile în sân”

China asigură acostarea unui cargo rusesc sancţionat de SUA, implicat în transferuri de arme nord-coreene către Rusia, potrivit unor imagini din satelit. Dovezile sunt de natură să susţină...