Ultimul stadiu al puterii lui Vladimir Putin, în care are de pierdut totul sau nimic ANALIZĂ

Miercuri, 03 August 2022, ora 03:40
6838 citiri
Ultimul stadiu al puterii lui Vladimir Putin, în care are de pierdut totul sau nimic ANALIZĂ
Vladimir Putin, președintele Rusiei FOTO Pixabay

De când a preluat președinția în 1999, Putin a fost destul de deschis cu privire la ceea ce își dorește: să rămână în funcție atât timp cât vrea și ca Rusia să fie recunoscută ca o mare putere.

Cu toate acestea, noțiunea lui despre ce înseamnă acest lucru și despre ceea ce este dispus să facă pentru a-și atinge obiectivele s-a schimbat de-a lungul timpului și acum se pare că vedem faza finală și cea mai periculoasă a coborârii sale la statulul unui stat paria tiran, scrie profesorul Mark Galeotii în The Times.

Gândirea lui pare să primească o formă specifică conturată după oamenii care îl influențează. Vechiul său prieten, bancherul Iuri Kovalciuc, a petrecut seri lungi cu președintele când se izola de Covid în 2020, obsedat de perfidia ucraineană. Acest lucru a stabilit scena pentru ascensiunea șoimului Nikolai Patrușev, un fost ofițer KGB, care este acum secretar al Consiliului de Securitate al țării și, de fapt, consilier pentru securitate națională al lui Putin.

Putinism-Patrușevism

Așa cum ideologia sovietică a marxism-leninismului a fost doctrina largă a lui Karl Marx, dată de liderul revoluționar Vladimir Lenin, la fel și Rusia este acum în strânsoarea „putinismului-patrușevism”. Simțul larg al lui Putin al unei lumi a competiției constante, câine-mănâncă-câine este reflectat și prin paranoia beligerantă a lui Patrușev.

Patrușev susține un război agresiv în Ucraina în timp ce se plânge că „anglo-saxonii nu s-au schimbat de secole. Astăzi, ei continuă să-și dicteze condițiile lumii, încălcând grosolan drepturile suverane ale statelor”.

El îl citează chiar aprobator pe generalul țarist Mihail Skobelev, care a supravegheat masacrul dușmanilor săi în 1881, susținând că: „Durata păcii este direct proporțională cu măcelul pe care îl provoci inamicului. Cu cât îl lovești mai tare, cu atât rămâne mai mult liniștit”.

Pentru Patrușev, războaiele trebuie purtate fără limite sau milă – iar Rusia este în război cu Occidentul. Într-adevăr, el a susținut că Statele Unite „ar prefera ca Rusia să nu existe deloc, ca stat”, bazându-se, mai ales, pe afirmațiile unui "clarvăzător" care susține că ar fi citit visele fostului secretar de stat american Madeleine Albright...

Război fără limite

Este greu să vedem alte reinventări, darămite pozitive, în viitorul lui Putin. Putinism-Patrușevismul pare a fi Putinismul de stadiu final. Deja, acest lucru începe să se manifeste în termeni politici mai largi. În cuvintele unui oficialul american, citat de Galeotii: „În ultima lună, a început să transforme Rusia dintr-o țară într-o mașină de luptă de război”.

La începutul războiului, Putin i-a susținut pe tehnocrații care doreau să mențină status quo-ul față de șoimii care doreau țara pe picior de război. O nouă lege adoptată luna aceasta înseamnă însă că economia poate fi acum mobilizată, lucrătorii din întreprinderile legate de apărare fiind forțați să facă ore suplimentare și companiile nu mai au dreptul să respingă contractele guvernamentale.

Sub această nouă iterație a lui Putin, totul trebuie să fie subordonat războiului. Când, pe 7 iulie, a spus „toată lumea trebuie să știe că încă nu am început nimic serios”, nu vorbea doar, așa cum presupuneau mulți, despre câmpul de luptă. De fapt, el a semnalat că este dispus să opereze cu și mai puțină reținere.

Contracararea contraatacului

Cea mai semnificativă dezvoltare pe câmpul de luptă este contraatacul ucrainean asupra Hersonului. Deși rușii pot fi vehemenți în apărare, le va fi greu să țină acest oraș strategic, nu în ultimul rând acum că podul Antonivka, principala lor cale de aprovizionare, este aproape inutilizabil.

Recuperarea Hersonului ar fi, fără îndoială, o victorie uriașă pentru Kiev, spulberând temerile legate de o reînnoită înaintare a Rusiei spre vest de-a lungul coastei Mării Negre, spre Odesa. De asemenea, ar deschide perspectiva unei noi retrocedări a câștigurilor Moscovei în sudul Ucrainei și chiar ar amenința Crimeea.

Când a devenit clar în martie că forța sa inițială asupra Kievului a stagnat, Putin a fost dispus să se retragă și să se concentreze asupra Donbasului. Cu noua sa perspectivă, maximalistă, mai ales dacă părea vreo amenințare serioasă la adresa Crimeei, ar putea fi tentat în schimb să escaladeze.

Cu probabil 85% din forțe deja angajate, poate părea că Rusia mai are puține opțiuni, mai ales că opțiunile apocaliptice, cum ar fi folosirea armelor nucleare, par încă de la sine înțelese.

Chiar dacă Putin ar renunța la ezitarea sa timpurie și ar declara război, permițându-i să-și mobilizeze rezervele, ar dura până la trei luni până să aibă, poate, încă 100.000 până la 150.000 de soldați, deși, în cea mai mare parte, prost echipați și prost motivați, precum și neantrenați.

Cu toate acestea, el are alte modalități de a escalada, de la lansarea de atacuri mai puternice asupra țintelor civile până la amenințarea graniței de nord a Ucrainei. El l-ar putea presa pe dictatorul belarus Alexandru Lukașenko să se alăture luptei. Deși soldații săi sunt în mod clar nemulțumiți de idee, chiar și amenințarea cu aproximativ 20.000 de soldați noi în nord ar forța Ucraina să redistribuie unele dintre forțele sale pentru a proteja Kievul.

Occidentul trebuie să plătească

În același timp, cea mai recentă reducere a livrărilor de gaze către Germania „din cauza întreținerii” demonstrează că Putin e acum în ofensivă în războiul economic și politic cu Occidentul. Până acum, Rusia a fost relativ reactivă, dar având în vedere convingerea fermă a lui Patrușev că conflictul ucrainean este doar un front într-un război mai larg cu Occidentul, ne putem aștepta și aici la o escaladare suplimentară.

În mod grăitor, Konstantin Gavrilov, principalul negociator al Rusiei pentru controlul armelor la Viena și un diplomat care în trecut a evitat tipul de retorică inflamatorie folosită de mulți dintre colegii săi, a amenințat săptămâna trecută că „creșterea livrărilor de arme occidentale pentru Kiev ar putea forța Federația Rusă să întreprindă acțiuni mai dure”.

Acestea ar putea include nu doar o oprire totală a aprovizionării cu gaze, ci și atacuri ascunse asupra rutelor de aprovizionare care aduc arme în Ucraina sau chiar încercări directe de a destabiliza țările occidentale și de a le afecta economiile.

Deja, de exemplu, forțele de ordine din vest au detectat o creștere a atacurilor cibernetice de către bandele din Rusia - presupunerea este că Kremlinul a lăsat să se știe în liniște că atacurile asupra sistemelor occidentale nu vor fi nici investigate, nici pedepsite.

Luptă pe viaţă şi pe moarte

Putin este acum cel mai periculos. Are în același timp cel mai mult și cel puțin de pierdut. Cel mai mult în sensul că, dacă pierde acest război, el se confruntă cu riscul de a fi considerat și țap ispășitor - în cel mai bun caz, visurile sale de a intra în panteonul eroilor naționali ruși ar fi năruite definitiv.

În februarie, Putin pare să fi crezut cu adevărat că ar putea lua Ucraina și totuși să evite cumva o confruntare directă cu Occidentul. După cum a spus un oficial baltic, „că ne-ar fi prea frică să provocăm un fapt împlinit și prea dornici să continuăm comerțul cu Rusia”. Pierderea acestor iluzii înseamnă că și-a îmbrățișat noul rol de dușman al ordinului occidental.

El nu poate avea nicio speranță că va exista o ofertă de „resetare” a relațiilor cu Occidentul, așa cum a fost, într-o interpretare greșită catastrofală a situației, după invazia sa din 2008 a Georgiei.

Adaptarea la un război lung

Acest lucru are implicații distincte pentru politica occidentală. Dacă acceptăm că „Putin din etapa finală” se crede într-o luptă existențială cu noi, atunci acest război va continua – chiar dacă prin mijloace non-militare – chiar și atunci când va fi pace în câmpurile de floarea-soarelui din Ucraina.

Este răspunsul un efort concertat de schimbare de regim? În principal, acesta este ceva ce Occidentul ar trebui să evite cel mai bine. Tindem să nu fim atât de buni la asta - Fidel Castro din Cuba a supraviețuit la peste 600 de tentative la viața sa și a murit din cauze naturale la vârsta de 90 de ani - și chiar mai rău la gestionarea rezultatelor, așa cum este evident în Afganistan și Irak.

Dacă adoptăm această opțiune, ar trebui să realizăm că Putin va răspunde în natură. Chiar dacă reușim, riscăm să justificăm cele mai grave paranoii ale Putinism-Patrușevismului și să ne asigurăm că Putin este înlocuit de cineva mai tânăr, mai sănătos, dar și mai furios.

Cu toate acestea, este ceva cuvenit de discutat, fie de exclus, fie de adoptat într-un mod mai subtil, care se concentrează pe amplificarea diviziunii în regim și a rezistenței din țară. Încercările noastre de a influența oligarhii prin sancțiuni s-au dovedit zadarnice, dar există și alte căi de influență.

În caz contrar, trebuie să ne înțelegem realitatea dură că suntem blocați într-o luptă cu Rusia cel puțin atât timp cât Putin se află la Kremlin. Rusia nu este pe cale să se prăbușească și nici economia sa nu suferă o implozie, subliniază Galeotti. În termeni obiectivi, s-ar putea să nu fie o superputere, dar atât timp cât conducătorii ei sunt dispuși să fie gherilele geopolitice, atunci ea poate continua să ne provoace durere.

Asta înseamnă mai mult decât să ne cumpărăm gazul în altă parte. Înseamnă tipul de adaptare prin care am trecut în Războiul Rece, de la cheltuielile de apărare până la o luptă activă pentru sprijinirea Sudului Global. Înseamnă, de asemenea, că politicienii care concurează pentru voturile noastre trebuie să recunoască că vom duce și vom plăti pentru acest război nu pentru câteva luni sau chiar un an, ci în viitorul previzibil. Cu cât începem cu toții mai devreme să ne împăcăm cu „etapa finală Putin”, cu atât mai bine.

Anturajul lui Putin nu crede în implicarea Ucrainei în atacul terorist de la Crocus. Teama de a-și contrazice șeful
Anturajul lui Putin nu crede în implicarea Ucrainei în atacul terorist de la Crocus. Teama de a-și contrazice șeful
Oamenii din cercul apropiat al președintelui rus Vladimir Putin cred că nu există nicio dovadă a implicării Ucrainei în atacul terorist din sala de concerte Crocus de la periferia Moscovei,...
Herta Muller și alți 39 de laureați Nobel, scrisoare deschisă împotriva lui Putin: „Reprezintă o amenințare directă pentru întreaga umanitate”
Herta Muller și alți 39 de laureați Nobel, scrisoare deschisă împotriva lui Putin: „Reprezintă o amenințare directă pentru întreaga umanitate”
39 de laureați ai Premiului Nobel au semnat o scrisoare deschisă împotriva regimului lui Vladimir Putin. Oameni de știință, economiști și scriitori au cerut liderilor mondiali să...
#Rusia, #razboi Ucraina, #Vladimir Putin, #Vladimir Putin presedinte Rusia, #patrusev , #Rusia