Tribunalul București a pronunțat la jumătatea lunii februarie o primă sentință într-un dosar în care o rusoaică a dat în judecată Autoritatea Națională pentru Cetățenie pentru că a refuzat să îi admită cererea de acordare a cetățeniei pe baza faptului că tatăl său era român. Sentința poate fi atacată cu apel.
Printr-o cerere depusă în anul 2018 la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Svetlana B., o rusoaică stabilită în Moscova, a cerut să îi fie acordată cetățenia română în baza articolului de lege care prevede că „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate”.
Astfel, în cererea depusă la Autoritatea pentru Cetățenie, Svetlana B. a cerut să îi fie acordată cetățenia română arătând că este cetăţean rus cu domiciliul în Moscova, Federaţia Rusă, şi că „se simte ataşată faţă de România şi de poporul român, solicitând redobândirea cetăţeniei române”.
Svetlana B. a mai arătat în documentele depuse la Autoritatea pentru Cetățenie că mama sa a fost născută în Zaporoje, iar tatăl în Cernăuți, iar pe baza originii tatălui are dreptul la cetățenie română.
În urma cererii depuse de Svetlana B., Autoritatea pentru Cetățenie i-a cerut rusoaicei să depună o serie de acte care să dovedească susținerile sale.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie (n.r. ANC) a respins, însă, cererea rusoaicei pe motiv că documentele nu au apostilă. „Solicitarea privind depunerea actelor apostilate reprezintă o necesitate majoră în contextul în care, în prezent, instituţia este copleşită de multitudinea actelor de stare civilă depuse în susţinerea cererilor de cetăţenie care nu corespund realităţii”, a justificat ANC.
Svetlana B. a dat în judecată Autoritatea Națională pentru Cetățenie arătând că ordinal prin care i-a fost respinsă acordarea cetățeniei este nelegal.
Svetlana, pe punctual de a deveni cetățean român
În urma procesului, Tribunalul București a admis cererea Svetlanei B. și a obligat Autoritatea Națională pentru Cetățenie să o declare cetățean român. Sentința nu este, însă, definitivă.
„În urma analizării actelor administrate la dosar, instanţa reţine faptul că, din punct de vedere istoric, localitatea Cernăuţi, la momentul naşterii numitului T. Anatolii (n.r. tatăl reclamantei) şi înregistrării acestuia ca cetăţean ai localităţii respective – 14.09.1937 – a fost sub administraţia Regatului României, teritoriul acestuia fiind parte a judeţului Hotin.
În concluzie, deşi nu se poate stabili cu certitudine cetăţenia tatălui reclamantei, instanţa reţine dincolo de orice îndoială faptul că acesta a fost cetăţean al unei localităţi aflate sub administraţia României la momentul naşterii sale şi, având în vedere imposibilitatea depunerii altor probe din care să reiasă cetăţenia persoanei respective, dat fiind contextul istoric al procesului de ştergere a identităţii române în urma instaurării regimului sovietic pe teritoriul Basarabiei, este prezumat faptul că acesta a avut, la momentul naşterii, cetăţenia română”, se arată în sentința Tribunalului București, care nu este definitivă.