Adevăratul motiv pentru care salariile nu cresc odată cu inflația. Specialist: ”Unii angajați nu știu la începutul lunii cu ce bani vor pleca acasă”

Marti, 18 Octombrie 2022, ora 06:11
5142 citiri
Adevăratul motiv pentru care salariile nu cresc odată cu inflația. Specialist: ”Unii angajați nu știu la începutul lunii cu ce bani vor pleca acasă”
Portofel cu mărunțiș FOTO: Pixabay.com

Românii, chiar și cei mai cumpătați, fac cu greu față creșterii galopante a prețurilor la produse și servicii. Iar acum, în prag de iarnă, perspectiva facturilor la energie și gaze pare un coșmar mai ales că cei mai mulți au rămas cu aceleași salarii de dinainte de începutul perioadei inflaționiste iar în cazul unora veniturile au început să scadă.

În medie, o treime din venitul unei familii din România se duce pe mâncare, conform statisticilor INS. Iar cum prețurile au explodat în ultimele luni la alimentele de bază, oamenii se descurcă din ce în ce mai greu, iar banii ”se împuținează” pe zi ce trece.

În același timp au început să crească impozitele, iar unele companii au început să se închidă.

Inflația resimțită, mai mare decât cea reală

Senatoarea USR Anca Dragu Paliu, fost președinte al Senatului și fost ministru al Finanțelor, a explicat într-un interviu acordat Ziare.com adevărate motive pentru care românii au salarii tot mai mici și care sunt motivele reale pentru care se întâmplă acest fenomen.

”Scăderea salariilor în luna august a fost undeva sub 1% la salariul brut. Au fost domenii în care scăderea a fost mai accentuată și au fost domenii în care au fost și creșteri salariale. Motivul este că o serie de stimuli financiari care s-au plătit la începutul vacanței, în lunie-iulie, nu s-au mai plătit și în august, astfel că oamenii au plecat acasă efectiv cu mai puțini bani.

Per total vedem o creștere de numai 12,8% august 2022, la august 2021, a salariului mediul net, adică sub ceșterea inflației, care în luna august era de 15,3 %, iar în luna septembrie de 15,9% dar datele de salarizare sunt cu o lună în urmă”, a afirmat senatoarea Anca Dragu Paliu.

Potrivit expertei, ”această inflație de peste 15% este creșterea medie a prețurilor de consum la care se uită Institutul de Statistică și le include în coșul de consum. Tocmai de aceea, fiecare la piață simpte că inflația este mai mare pentru că nu are exact coșul de consum pe care îl are în minte Institutul de Statistică”.

Românii nu pot ține pasul cu scumpirile, mai ales că vorbim despre creșteri de prețuri la produsele de bază.

”Dacă la începutul perioadei inflaționiste au fost creșteri de prețuri la energie, gaze și carburanți, acum vedem creșteri de prețuri la produse alimentare. Ori, produsele alimentare sunt o treime din coșul mediu de consum. Aici vorbim despre produsele alimentare de bază: ulei, făină, cartofi, la care prețurile au explodat.

În luna septembrie, creșterea la ulei a fost de 44%, la cartofi a fost de 42%, la produse de panificație- făină, peste 20%, aproape 50% - creșterea prețului la zahăr. Sunt alimente foarte importante în consumul românilor.

Să ne gândim că vine perioada în care oamenii fac dulcețuri, gemuri, etc. Va fi o creștere semnificativă a efortului financiar al fiecărei gospodării.

Inflația aceasta crește din cauza creșterii prețurilor. Vine din ofertă, nu dinspre cerere, nu dinspre creșterea veniturilor.

Din acest motiv vedem, din păcate, simultan, scăderea veniturilor și creșterea inflației”, a mai punctat fosta președintă a Senatului.

Cum a crescut inflația în Europa

Insă nu numai în România este inflație. Peste tot în Europa sunt probleme și oamenii sunt nevoiiți să strângă cureaua și să economisească de unde pot pentru a se putea încălzi la iarnă.

”Este adevărat, crește, însă nu la fel de mult ca la noi”, a spus Anca Dragu Paliu.

”Avem în Belgia o creștere de 12%, în Malta, Luxemburg, creșterea este de 7-8%. În Portugalia, creșterea este sub 10%, în Finlanda-8%. În Franța creșterea inflației este de 6,2%. Vorbim despre țări în care inflația s-a manifestat mult mai puțin, din două motive principale.

Primul ține de racția guvernelor. A fost rapidă și a ținut sub control creșterea prețurilor la energie. Pentru că aceste prețuri la energie și carburanți sunt transmise automat către toate prețurile din economie. Orice produs, orice aliment, orice serviciu include și un cost de gaze, energie, carburant.

Al doilea motiv este structura economiei. Structura economiei românești este una destul de îngustă, de modestă. Ani de zile ne-au lipsit acele industrii, acei producători. Politica de reindustrializare încă nu a devenit realitate în România. Nu avem marile investiții”.

Mulți români nu știu pe ”1 ale lunii” cu ce bani pleacă acasă la final

În același timp, piața forței de muncă oferă tot mai puține oportunități. Cei care sunt pe piață acum întâmpină dificultăți la plata facturilor, iar atunci sunt obligați fie să tragă obloanele, fie să facă concedieri, fie să le mai taie din beneficii salariaților. Iar alți investitori se feresc să intre pe piața din România.

”Speram sincer că încă din 2019, când a început această trecere spre energia verde, să reducem poluarea și prin pachetul de ”green deal” să atragem în România industrii din zona echipamentelor noi de producție și stocare de energie, reindustralizarea pe realitatea românească, pe realitatea actuală a economiilor europene. Lucrurile acestea nu se întâmplă în România, din păcate. Nu reușim să atragem investitori. De ce? Din multe motive.

Unul este instabilitatea fiscală. Tocmai ce s-a votat în Senat (săptămâna trecută n.r.) această modificare la codul fiscal din iulie. Vorbeam atunci cum cresc impozitele pe muncă, prin supraimpozitarea contractelor part time pentru construcții, industrie alimentară și agricultură. Devin mai volatile condițiile în care se aplică regim fiscal favorabil angajaților.

Așa cum au făcut baza de aplicare, un angajat din aceste sectoare nu știe la începutul lunii ce salariu va avea la final. El știe că brut are, de exemplu 5.000 de lei. Însă, în funcție de cum se încadrează firma la care lucrează la cifra de afaceri, la 80% el poate avea regim favorabil de impozitare și atunci, din 5.000, aproape 4.000 de lei îi rămân lui, sau nu, iar atunci din 5.000 de lei, nici 3.000 de lei nu-i rămân lui în mână. O cincime din salariu îi dispare.

Noi am propus o modificare de a avea o bază fixă de raportare tot anul. Să știe omul la ce să se aștepte. Dar nu a dorit Ministerul Finanțelor”, a mai precizat economista.

Cresc impozitele pe locuințe, o altă lovitură pentru români

Se pare însă că problemele nu se opresc aici. În contextul scumpirilor crește și impozitul pe locuințe.

PSD spune că nu crește. Este total greșit. Ministerul Finanțelor a calculat un impact de 2,8 miliarde de lei la anul. Deci vor încasa cu 2,8 miliarde de lei mai mult din impozitul pe locuințe.

Și tot PSD mai spune că așa cere PNRR-ul. Nicidecum, PNRR spune că se va face analiză până în 2026 prin care valoarea să fie altfel calculată, mai aproape de nevoile pieței.

Dar din această foame de bani, pentru că la fiecare ședință de guvern, se mai aprobă câteva zeci sute de noi locuri de muncă la stat, acum au băgat, din pix, creșterea bazei de impozitare cu 50%.

Tot așa, mai explică PSD că de fapt nu va crește impozitul ci va scădeea coeficientul.

De fapt se calculează așa:

Suprafața X valoarea de impozitare, care a crescut cu 50% X un coeficient.

Este adevărat că acest coeficient este într-un interval deja stabilit la fiecare autoritate locală, cuprins între 0,08 și 0,2. Dar, în general, acest coeficient, acest coeficient este deja la valoarea minimă stabilită de fiecare autoritate locală.

Deci ideea că acesta va crește este o gogoriță. Repet, Ministerul Finanțelor se bazează pe 2,8 miliarde de lei din această supraimpozitare”, a mai spus Anca Dragu Paliu.

De ce fug investitorii de România

Care sunt motivele pentru care investițiile nu prea vin în țara noastră?

Pe lângă lipsa de predictibilitate fiscală, mai avem infrastructura, povara administrativă. Pentru o firmă este mult mai complicat în România decât într-o altă țară să existe, să raporteze, să facă autorităților pe plac.

Am avut mai multe inițiative și voi continua să de pun astfel de propuneri pentru reducerea acestei poveri administrative. Însă toate acestea sunt refuzate în Parlament.

De exemplu, toate firmele trebuie să țină un Registru Unic de Control. Este un catastif în format fizic unde se trec toate controalele. Scopul acestui registru a fost acela de a preveni abuzurile. Vrea să vină organul de control când vrea el, îi arăți că a venit recent și mai poate veni peste jumătate de an. Dar am dorit ca acest registru să treacă online. Să-l facă ANAF-ul la SPV. Bineînțeles că au refuzat. Au spus că nu au timp, oameni, că nu are cine să scrie online rezultatele controalelor. Toată această povară pe care firmele o simt în fiecare zi”, a mai spus economista.

Anca Dragu Paliu a mai spus că modul în care firmelor trebuie să raporteze venituri și cheltuieli și să plătească taxe la stat este atât de greoaie încât cine își alege meseria de contabil renunță practic la viața personală o bună parte din lună.

”În România, între datele de 22-23 și până la finalul lunii, ei nu mai au viață. Familiile lor nu se poate baza pe ei. Se blochează serverele ANAF, este dezastru. Toate aceste blocaje țin pe loc investițiile.

Și mai este un motiv pentru care nu atragem investitori. Vorbim despre finanțare și accesul la finanțare. Accesul este destul de greoi, iar costul este mare. Și aici este indirect răspunderea autorităților. Dacă statul are așa o lipsă mare de credibilitatre și Ministerul Finanțelor se împrumută la cea mai mare rată a dobânzii- acum, din luna august, ne-au depășit ungurii. Ei au probleme politice serioase însă- atunci costul pentru stat este cel mai mic. Pentru orice firmă, pentru orice agent economic, costul va fi peste cel al statului.

În orice țară, în raport cu alți debitori, statul este cel care se bucură de o rată a dobânzii mică. Însă în cazul nostru aceasta este foarte mare.

Digitalizarea este luată în derdere. Avem inițiative în Parlament care presează pentru digitalizare, pentru ridicarea poverii administrative și tot timpul vine guvernul și, în cel mai bun caz, zice că au ei un proiect, că o să vină nu știu cine.

Dar nu se întâmplă și așa firmele sunt obligate să angajeze oameni care să bate drumul cu câte o hârtiuță, cu câte un dosar cu șină. Aceste lucruri fac ca competitivitatea firmelor românești să fie scăzută, să nu putem exporta. Avem un deficit al balanței de plăți în creștere. De la lună la lună suntem mai rău, pentru că nu reușim să ne impunem. Vorbim de soluții care se pot aplica imediat dar și pe termen lung. Numai că guvernanții nu văd acest fir roșu în politicile publice din păcate”, a mai spus Anca Dragu pentru Ziare.com.

Ce se va întâmpla în continuare cu inflația? BNR se așteaptă la o temperare în lunile următoare. Însă analiștii nu exclud varianta ca din inerție, aceasta să mai crească puțin.

Quarterly Report - Editia 4

Sărăcirea românilor, un fenomen care se apropie. Cât de mult se vor scumpi facturile la energie, din cauza unei taxe europene
Sărăcirea românilor, un fenomen care se apropie. Cât de mult se vor scumpi facturile la energie, din cauza unei taxe europene
România înregistrează o rată anuală a inflației mai mult decât dublă față de media înregistrată la nivelul UE. Însă, greul abia a început: „taxa pe carbon", asumată la nivelul UE...
Care este stadiul Autostrăzii A8. Premierul tocmai a vorbit despre finalizarea drumului de mare viteză care va lega Moldova de Transilvania - FOTO
Care este stadiul Autostrăzii A8. Premierul tocmai a vorbit despre finalizarea drumului de mare viteză care va lega Moldova de Transilvania - FOTO
Din ce în ce mai mulți oameni de afaceri din România devin vocali, când vine vorba despre problemele infrastructurii rutiere. După „ȘîEu", multe alte inițiative de asemănătoare s-au...
#salarii, #inflatie, #investitii, #impozit salariu, #impozit locuinte, #Anca Dragu , #inflatie