Cum arată un calcul al salariului minim în funcție regulile UE. Ultima creștere încearcă o aproximare a directivei din 2022, pe ultima sută de metri

Joi, 13 Iunie 2024, ora 03:40
10441 citiri
Cum arată un calcul al salariului minim în funcție regulile UE. Ultima creștere încearcă o aproximare a directivei din 2022, pe ultima sută de metri
Impactul măririlor salariale de până acum nu are legătură atât cu echitatea socială, cât cu nevoia stringentă a Guvernului de a-și suplimenta veniturile din impozite și contribuții. FOTO / Hepta

După ce Guvernul a aprobat în ședința de pe 6 iunie creşterea salariului minim brut de la 3.300 de lei la 3.700 de lei lunar de la 1 iulie, discuțiile despre implementarea salariului minim european, obligatorie pentru România anul acesta, au reapărut în dialogul public.

Directiva care reglementează măsura a fost adoptată în 2022 și ne-au fost acordați doi ani să formulăm legi naționale pornind de la indicațiile UE, însă în iunie 2024 există doar două proiecte de hotărâre de Guvern aflate abia în stadiul de dezbatere publică, care de altfel nici nu acoperă toate punctele impuse de Comisie. Deocamdată, chiar și cu mărirea care urmează să intre în vigoare de luna viitoare, salariul minim este sub marja de 50% din valoarea salariului mediu pe economie.

Potrivit declarațiilor oficialilor din Guvern, în prezent, beneficiază de salariul minim brut garantat în plată aproximativ 760.000 de salariaţi. „De majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi de creşterea sumei neimpozitabile vor beneficia însă peste 1,8 milioane de salariaţi, respectiv toţi angajaţii care se regăsesc în intervalul de salarizare 3.300 - 3.700 de lei”, a explicat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, după luarea deciziei în ședința Executivului.

Impactul măririlor de până acum nu are legătură atât cu echitatea socială, cât cu nevoia stringentă a Guvernului de a-și suplimenta veniturile din impozite și contribuții

Cristian Năsulea, profesor de economie mondială, a declarat pentru Digi24 că unii oamenii de afaceri vor avea probleme din cauza acestei creșteri a salariului minim acolo unde costurile sunt mari și s-ar putea ajunge la reducerea unor locuri de muncă. „Nu există un motiv foarte bun pentru niciuna din creșterile de salariu minim din ultimii ani pentru că INS a arătat în ultimii ani că salariile din România au crescut natural, deoarece angajatorii au crescut veniturile pentru că a crescut și inflația. Câtă vreme economia continuă să se comporte nenatural vor fi consecințe, inflația e una din consecințe. Indiferent de valoarea matematică, veniturile cresc, dar dacă nu crește și productivitatea, vom continua să vedem creșteri de preț. Până nu înțelege statul că trebuie să ia măsuri să facă reguli care să ajute mediul de afaceri să devină mai productiv, eventual cu scăderi de taxe, nu vom ieși din cercul vicios în care prețurile cresc, statul încearcă să crească salariul minim și de multe ori mai rău face. Dacă nu reducem deficitul bugetar, nu vom reveni la o situație stabilă, care să permită și firmelor să devină mai productive, fără să fie nevoit statul să impună noi taxe și impozite", a declarat Năsulea.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

În acest context, merită menționat că am fost avertizați recent de Comisia Europeană că România se îndreaptă spre un deficit bugetar de aproape 7% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care Guvernul și-a propus să țină prăpastia dintre veniturile și cheltuielile statului la 5% din PIB. La final de aprilie, deficitul bugetar a depășit 57 de miliarde de lei, adică a ajuns la 3,2% din PIB.

Suma în plus care va intra la bugetul de stat din contribuții sociale și impozite pe venit odată cu majorarea venitului minim este de 2,3 miliarde de lei, în contextul în care punctul de amendă a rămas anul acesta înghețat la 165 de lei.

Anul viitor, potrivit Cursdeguvernare.ro, suma colectată suplimentar la buget din impozitele și contribuțiile aferente acestei creșteri va fi 5,55 miliarde de lei: „Cheltuielile statului avansează cu aproape 553 de milioane de lei anul acesta și 1,326 miliarde în 2025, sumă reprezentând impozitele plătite în plus pentru bugetari – bani care vor fi compensați de contribuțiile și taxele venite din zona privată. Vor beneficia de aceste majorări 1.871.266 de angajați, care au acum salarii de cel mult 3.699 lei, adică 32,5% din cei aproape 5,7 de milioane de lucrători din România. Aceste 1,87 de milioane de persoane sunt lucrători din domenii slab plătite, precum comerțul, transporturile și majoritatea IMM-urilor, unde nivelul salariilor este mult mai mic decât salariul mediu”, arată o analiză recentă a impactului directive europene.

Directiva Europeană privind calculul salariului minim încearcă o orientare către un nivel de trai mai echilibrat, însă nu avem un sistem pus la punct. Ce variante de lucru există la Ministerul Muncii

Prin stabilirea unui „salariu minim adecvat” (en. „fair minimum wage”), Uniunea Europeană a explicat că încearcă protejarea categoriilor vulnerabile de angajați din țările membre. Directiva 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE a intrat în vigoare în toamna anului 2022, dând țărilor membre o perioadă tampon de doi ani pentru implementarea unui cadru legal național ghidat de regulile UE.

Problema este că, deși suntem obligați să implementăm o serie de schimbări structurale importante în modalitatea de calcul a salariului minim pe economie (și, implicit, a tuturor pragurilor de impozitare și a taxelor derivate unde salariul minim ocupă un loc important), nu există încă un cadru legal care să definească „salariul minim european” până la impunerea sa, la mijlocul lunii noiembrie 2024, adică chiar la doi ani după ce UE ne-a acordat timp de lucru la aceste măsuri. „Ministerul Muncii şi partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie. Formula stabilită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salariul mediu brut şi productivitatea muncii", au fost explicațiile sumare pe care le-a prezentat prim-ministrul după ultimul anunț de creștere a veniturilor minime.

Mai exact, Ministerul Muncii lucrează în prezent la două proiecte de acte normative: un proiect de hotărâre de Guvern care va cuprinde procedura de stabilire și aplicare a mecanismului de calcul și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și un proiect de lege de modificare a Codului muncii și Legii inspecției muncii. Amândouă însă sunt încă în dezbatere publică.

Proiectul de hotărâre de Guvern încropit până acum presupune actualizarea salariului de bază minim brut garantat în plată o singură dată pe an, cu consultarea partenerilor sociali, pe baza unor criterii specifice: puterea de cumpărare care va lua în considerare costul vieții (coșul zilnic); nivelul general al salariilor și distribuția acestora; rata de creștere a salariilor și nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung. Potrivit unor explicații oferite de Juridice.ro la finalul lunii mai, salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili pe baza, sau se va actualiza cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, conform unei formule specifice, și are ca punct de pornire (la recomandarea UE) nivelul orientativ de 50% al ponderii valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.

Noul raport dintre salariul minim brut ajustat și câștigul salarial mediu brut prognozat va fi obținut prin ajustarea celui dintâi conform formulei respective, iar valoarea obținută va fi comparată cu procentul orientativ de 50%, menționat mai sus. Dacă evoluția prognozată a ratei inflației indică o modificare anuală mai mică de 1%, salariul minim brut garantat în plată se ajustează doar cu creșterea productivității prognozate, iar dacă atât evoluția prognozată a ratei inflației, cât și rata de creștere a productivității prognozate indică modificări anuale de sub 1%, salariul minim brut legal garantat în plată rămâne la nivelul anului anterior, arată sursa citată.

Totodată, proiectul de HG mai prevede că salariul net nu trebuie să scadă niciodată, indiferent de variațiile componentei fixe a remunerației brute, că negocierile colective legate de salariul minim trebuie să aibă loc pe baza unui plan de acțiune, că amenzile pentru neacordarea salariului minim garantat în plată se majorează de la 5.000 la 8.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație, că angajații nu vor fi remunerați pe perioada desfășurării grevelor.

Exemplu de calcul orientativ: 3.700 de lei brut este sub 50% din salariul mediu din prezent

Într-o analiză pe subiect, Cursdeguvernare.ro a propus un calcul orientativ al salariului minim European pornind de la baza de 3.700 de lei, cât va fi brutul minim de la 1 iulie.

Potrivit calculelor, „un salariu minim de 3.700 de lei reprezintă sub 50% din salariul mediu, care era în luna martie de 8.502 lei, conform INS. A fost luna în care salariul mediu net a depășit plafonul de 1.000 de euro – 5.185 de lei. Astfel, de la 1 iulie, salariul minim va reprezenta doar 43,5% din salariul mediu. Pentru a atinge 50% din salariul mediu, remunerația minimă garantată ar trebui să fie de 4.251 de lei.

Ne apropiem de valoarea de referință dacă luăm în considerare câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, care este de 7.567 lei. În acest caz, salariul minim va reprezenta, de la 1 iulie, 48,9% din salariul mediu.”

Analiza arată și că România stă deja bine la raportarea la salariul median, care este undeva peste 5.000 de lei, tocmai pentru că are un număr foarte mare de salarii mici, însă în ceea ce privește celelalte transpuneri ale Directivei, lucrurile sunt mult rămase în urmă. Deși regulile UE stabilesc că fiecare stat va avea nivelul venitului minim în funcţie de condiţiile sociale, economice şi de evoluţia indicatorilor economici, proiectele de lege românești nu includ definirea clară a gradului de acoperire a lucrătorilor prin contracte colective de muncă. Asta de asemenea în condițiile în care România are în prezent unul dintre cele mai mici ponderi din UE la angajații reprezentați de sindicate.

Unde se situează România față de vecinii europeni ca pondere a salariului minim din veniturile medii pe țară

Pentru a promova negocierea colectivă, directiva solicită statelor membre cu o acoperire mai mică de 80% să stabilească un plan de acțiune pentru creșterea progresivă a acoperirii. În prezent, doar opt state membre ating acest prag, ceea ce înseamnă că majoritatea trebuie să elaboreze astfel de planuri.

La 1 iulie 2023, 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) aveau un salariu minim național, inclusiv Cipru, care a introdus această măsură de la 1 ianuarie 2023. Țările care nu au un salariu minim național sunt Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia. Discrepanțele între salariile minime lunare din statele membre ale UE sunt considerabile, variind de la 399 euro în Bulgaria la 2.508 euro în Luxemburg, conform datelor Eurostat citate de cursdeguvernare.ro.

În acest context, România se află pe penultimul loc în clasamentul salariilor minime, în ciuda unor creșteri salariale notabile în ultimul deceniu, alături de alte țări cu salarii minime sub 1.000 de euro pe lună precum Cipru, Grecia, Portugalia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Estonia, Slovacia, Croația, Ungaria, Letonia și Bulgaria, cu salarii minime variind între 399 euro și 940 euro.

Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
Șeful Companiei Naționale de Administrare a Autostrăzilor (CNAIR),Cristian Pistol, se declară mulțumit de ritmul lucrărilor de defrișare de pe Valea Oltului. Oficialul CNAIR susține că...
Cea mai impresionantă autostradă din lume, care surprinde prin lățimea ei. Unde a fost construită și câte benzi are VIDEO
Cea mai impresionantă autostradă din lume, care surprinde prin lățimea ei. Unde a fost construită și câte benzi are VIDEO
În îndepărtatul Texas, unul dintre cele mai mari state ale SUA, celebra I-10 cu 26 de benzi de circulație pe fiecare sens este oficial cea mai largă autostradă de pe planetă. Felul în...
#salariu minim european, #salariu minim economie, #salariu minim Romania, #salariu minim crestere, #majorare salariu minim, #contract colectiv munca , #majorare salariu minim
  1. Care este stadiul lucrărilor pe Valea Oltului după aproape o săptămână de la închiderea circulației. Anunțul directorului CNAIR FOTO
  2. Cea mai impresionantă autostradă din lume, care surprinde prin lățimea ei. Unde a fost construită și câte benzi are VIDEO
  3. Aplicația WhatsApp nu va mai funcționa pentru anumiți utilizatori. Află care sunt modelele de telefoane care vor avea probleme
  4. Pericolul care amenință industria alimentară. Cum ar putea deveni inflația o prezență permanentă
  5. Falimente pe bandă rulantă. Câte firme românești și-au suspendat activitatea în 2024. Creștere masivă față de anul trecut
  6. Noi taxe și impozite în România. Anunț teribil de la un fost secretar de stat al Guvernului: „Nu sunt liniștit pentru 2025"
  7. Profeție despre viitorul omenirii: România și Polonia, creștere masivă în următorii 30 de ani. "E în interesul strategic al SUA"
  8. Intră în vigoare noile bilete pentru trenuri metropolitane, valabile în toată țara. "Oferă libertate călătorului"
  9. Platforma X a lui Elon Musk înșală utilizatorii și încalcă regulile pentru conținutul online, acuză Uniunea Europeană
  10. Funcția pe care toți utilizatorii o așteptau de la căștile Samsung. Cum funcționează Voice Control